Alergia la proteina laptelui de vacă (APLV)

Laptele de vacă nu este recomandat în alimentaţia copilului înainte de vârsta de un an (sursele care susţin această idee: AAP, FAO, WHO), din următoarele două considerente: 1. laptele de vacă nu acoperă necesarul de fier, vitamina E şi acizi graşi esenţiali și 2. sistemul digestiv al bebeluşului nu poate digera nivelul crescut de proteine, sodiu şi potasiu prezente în laptele de vacă.

Pentru că laptele de vacă este adaptat nevoilor viţeilor, care au o viteză mult mai mare de creștere decât sugarii, conținutul de nutrienți esențiali pentru creștere, cum ar fi proteinele și unele minerale, sunt mult mai ridicate ca valori (de obicei, de 2-3 ori) decât în laptele uman. Prin urmare, laptele de vacă suprasolicită funcţia renală. Conținutul ridicat de proteine va contribui semnificativ la aportul total de proteine zilnic, unii sugari având un aport excesiv de proteine, care ar putea avea efecte adverse. Laptele de vacă are un conținut redus de acizi grași esențiali, zinc, vitamina C și niacină și un conținut ridicat de acizi grași saturați. În plus, nu oferă aportul necesar de fier copilului. Conținutul de fier este scăzut, este prost absorbit, iar laptele de vacă care nu a fost tratat termic (pasteurizat sau UHT), poate provoca sângerări gastro-intestinale sau poate fi contaminat cu bacterii precum e-coli.

Care este diferența între alergie și intoleranţă?

Consumul laptelui de vacă poate duce la declanşarea unei serii de reacții de sensibilitate la nivelul organismului copilului, mai exact alergia la proteinele din laptele de vacă. Reacțiile adverse de tip alergic nu trebuie confundate cu intoleranța la laptele de vacă. Cea din urmă este numită „intoleranță“ deoarece nu are la bază un mecanism alergic, ci este declanșată de un deficit funcțional al enzimei numite lactază care este implicată în metabolizarea lactozei.

Alergii încrucişate

Există posibilitatea ca alergenii din alte tipuri de lapte să genereze reacţii alergice încrucişate în cazul copiilor cu APLV, cele mai dese alergii fiind cele la proteinele din lapte de capră și oaie.
De asemenea, albumina serică bovină, unul dintre principalii alergeni care se găsesc în compoziţia laptelui de vacă, poate duce, în cazuri rare, la instalarea alergiei la proteina din carne de vacă. Acest lucru se poate determina de către un medic specialist, care vă va recomanda sau nu eliminarea cărnii de vită din alimentaţia copilului.

Simptome și reacții

Reacţiile pot fi imediate, vizibile, dar și întârziate, motiv pentru care mulți părinți nu reușesc să observe sau să identifice alergenul.
Simptomele imediate apar în scurt timp de la contactul copilului cu laptele, în maximum câteva ore și se pot prezenta ca reacţii cutanate (roșeaţă la nivelul pielii), edemul buzelor sau pleoapelor, vomă, dureri abdominale, scaune moi, sânge în scaun, weezing (respirație şuierătoare).
Reacţiile întârziate sunt tardive, mai greu de identificat și apar la o perioadă mai mare de la prima administrare și se pot prezenta sub următoarele forme : eczema atopică, rinita alergică, tuse, dureri abdominale, crampe, scaun cu sânge, greață, reflux gastro-esofagian. Diagnosticul întârziat și netratarea simptomelor pot duce la dezechilibre la nivelul organismului, la instalarea carenţelor de minerale și vitamine, chiar și la anemie și malabsorbţie.
Alte simptome care pot duce cu gândul la existența unei alergii la proteina din lapte de vacă sunt: iritabilitate, lipsa poftei de mâncare, constipaţie.

Ce facem în cazul în care bănuim că cel mic suferă de APLV?

Pentru a identifica o eventuală alergie la proteina din lapte de vacă și pentru a exclude această afecţiune, părinții ar trebui să consulte un medic specialist atunci când identifică un simptom ce ar putea corespunde. Alergia la proteinele din lapte de vacă poate debuta încă din perioada neonatală și prezintă o incidență crescută în primul an de viață.

În cazul în care alergia la proteinele laptelui de vacă apare la copiii alimentați exclusiv la sân, se recomandă eliminarea laptelui și a produselor lactate din dieta mamei, însă nu se întrerupe alăptarea.
În cazul copiilor care sunt alimentați exclusiv cu lapte praf, pe lângă excluderea laptelui de vacă din dietă (laptele de vacă nu este indicat a fi consumat de către copiii sub un an), se recomandă evitarea consumului de lapte de capră, oaie etc, care poate provoca reacții alergice încrucișate. De asemenea, se vor evita formulele de lapte praf pe bază de lapte de vacă.
Se recomandă și evitarea alimentelor care prezintă în lista de ingrediente următoarele: lapte praf, zer, cazeină, hidrolizat de cazeină, proteine din lapte de soia, lactalbumină, lactoză, lactuloză, lactoferină sau proteine din laptele altor mamifere.
Reintroducerea laptelui de vacă în alimentaţia copilului se va face la recomandarea și sub stricta supraveghere a medicului specialist.

Laptele de origine animală poate fi înlocuit cu laptele vegetal, pe măsură ce au fost introduse alimentele care stau la baza obţinerii laptelui vegetal (soia, orez, ovăz, migdale etc.). Puteţi găsi pe piaţă mai multe tipuri de lapte vegetal îmbogățit cu calciu. Așa că, dacă copilul are o alergie sau intoleranță la lactate, laptele vegetal fortificat poate fi un substitut eficient. Este, de asemenea, mai sărac în calorii şi grăsimi decât laptele de vacă, astfel încât acesta poate fi o bună sursă de hidratare pentru copiii mici sau mai mari. Alegeţi un lapte vegetal organic, fără zahăr (pe lista de ingrediente ar trebui să se afle: ingredientul de bază, apă, ulei vegetal şi sare marină şi în unele cazuri calciu din alge marine). Laptele vegetal nu poate înlocui laptele praf sau laptele matern decât cu acordul pediatrului.

Comments

comments