Alimentaţia echilibrată în rândul copiilor

Alimentația corectă este esențială în evoluția rapidă și sănătoasă a copilului, cel puțin în primii doi ani de viață. Alegerea alimentelor potrivite va furniza o stare bună de sănătate și le va da copiilor posibilitatea de a se bucura de gusturi și texturi noi încă de la început și le va asigura un start alimentar cât se poate de sănătos.

Relația bebelușului cu mâncarea: etape importante

Momentul mesei îi ajută pe cei mici să creeze o legătură caldă cu parinții și de aceea este foarte important locul în care bebelușul servește masa cât și starea pozitivă a mamei sau a persoanei care îl hrănește. Astfel se dezvoltă atitudini sănatoase, toţi factorii care influențează momentul hrănirii bebeluşului fiind importanți în viitoarea relație a copilului cu mâncarea. Pe parcursul primului an, relația bebelușului cu mâncarea trece prin mai multe etape: de la supt, înghițit la mestecat, iar sistemul digestiv se maturizează treptat, astfel încat are capabilitatea de a digera cât mai multe alimente în jurul vârstei de 12 luni. De asemenea, odată cu maturizarea sistemului digestiv și bebeluşul începe să devină mai independent, având abilitatea, în jurul vârstei de 8 luni, de a ține singur alimentele în mână și de a le duce cu interes către gură.

Ce este „fereastra critică“

Este bine cunoscut faptul că perioada de la naștere până la doi ani este considerată o „fereastră critică“ pentru o dezvoltare optimă, cât si pentru sănătatea viitoare a copilului. Studiile au arătat în mod constant că aceasta este vârsta în care pot apărea carențe ale nutrienților cât și probleme de dezvoltare fizică și emoțională. După ce un copil ajunge la vârsta de doi ani este dificil să mai inversăm acest efect și să recuperăm ce s-a pierdut din punct de vedere nutritiv. De aceea primii doi ani sunt foarte importanți și alimentația este cheia sănătații.

Diversificarea: tot ce trebuie să știi

Pentru a începe această perioadă cu dreptul, diversificarea se va face începând cu vârsta de 6 luni, exceptând situațiile în care există probleme medicale majore care solicită o diversificare precoce. Vârsta de 6 luni este aceea la care copilul este pregătit pentru hrană solidă. Și această vârstă a fost stabilită în urma unor îndelungate cercetări, făcute pe grupe de populație la nivel mondial, atât pe copii alăptați, cât și pe copii hrăniți cu lapte praf. În ambele situații, s-a ajuns la concluzia că vârsta de 6 luni este optimă pentru introducerea hranei solide. Diversificarea se începe în cea mai bună situație cu legume. Se va crește treptat cantitatea și consistența produselor alimentare pe măsură ce copilul va înainta în vârstă și se va adapta hrana la cerințele și abilitățile copilului. Sugarii pot mânca piure, supe-creme administrate cu lingurița sau alimente semisolide (în situația în care se optează pentru autodiversificare). În diversificarea clasică, în jurul varstei de 8 luni, majoritatea copiilor pot mânca ținând bucăți de mâncare în mânuțe (bucăți de fructe sau legume). Recomand să se administreze măcar în primele două luni alimentele cu lingurița, pentru ca mai apoi, după vârsta de opt luni, să i se poată da copilului să aleagă alimente solide, să le țină în mână, să le ducă la gură și să le mestece.

Alimente de evitat și alimente recomandate

În jurul vârstei de 12 luni, majoritatea copiilor pot mânca aceleași tipuri de alimente ca și ceilalți membri ai familiei, cu mici excepții și bineînțeles, preparate conform vârstei. Evitați alimentele într-o formă care poate provoca sufocare (adică, elementele care au o formă și/ sau consistență, care pot face ca acestea să se blocheze în trahee, cum ar fi: nuci întregi, struguri întregi sau morcovi cruzi, întregi sau bucăți).
Pentru a crește sănătoși, pentru un sistem imunitar bun și pentru a se dezvolta corespunzător, copiii au nevoie de o alimentație echilibrată. De asemenea, alimentaţia sănătoasăşi echilibrată este prima barieră împotriva viruşilor şi altor tipuri de afecţiuni. Pentru un sistem imunitar sănătos, copiii trebuie să primească fructe şi legume proaspete, bogate în vitamina C, antioxidanţi, carotenoizi şi acizi graşi (Omega 3, Omega 6).

Piramida alimentară: vitamine, minerale, grăsimi și proteine

La baza piramidei alimentare stau fructele și legumele, alimente ce furnizează marea parte a vitaminelor și mineralelor necesare organismului, urmate de leguminoase, carbohidrați, nuci și alune. Nucile, alunele, semințele și alte grăsimi vegetale, sunt o sursă excelentă de grăsimi nesaturate. Copiii au nevoie de o anumită cantitate de grăsime în dieta lor astfel încat creierul și sistemul nervos să se dezvolte corect. De aceea, copiii mici trebuie să consume grăsimi, pe cât se poate nesaturate, de origine vegetală. În cantitate moderată, consumate de patru-cinci ori pe săptămână, sunt proteinele de origine animală (carne, brânză, ouă, lapte). Atunci când nu se regăsesc în meniul copilului, proteinele de origine animală, acestea ar trebui să fie înlocuite de proteinele de origine vegetală: chia, linte, năut, quinoa, soia. În vârful piramidei se găsesc grăsimile saturate, zahărul și alimentele procesate. Această categorie de alimente ar trebui evitată sau consumată cu moderaţie.

Comments

comments