Când introducem carnea în alimentația copilului

Fierul din laptele matern este bine absorbit de copii, însă când se introduc alimentele solide în alimentaţia lor, încep să absoarbă mai puţin fier din laptele matern. Acest lucru se datorează faptului că fierul din laptele matern devine „legat“ de alimentele solide care sunt consumate.

Astfel, este foarte important ca alimentele solide introduse în alimentaţia unui copil alăptat exclusiv, să fie bogate în fier. Iar una dintre cele mai bune surse de fier este, desigur, carnea (carnea de vită și de miel, în special). Mai mult decât atât, noi studii au demonstrat că, cu cât este mai bine mărunţită carnea, cu atât mai ușor organismul poate asimila fierul. Primul tip de carne introdusă este cea de pui/ curcan, în jurul vârstei de 7 luni, pentru ca, după vârsta de 8 luni să se introducă şi carnea de vită.

 

Tipul de carne și vârsta la care se introduce în alimentație

Carnea de pui, vită sau pește ar trebui să fie consumate în medie de 4 ori pe săptămână, deoarece acestea sunt surse bogate de substanțe nutritive esențiale, cum ar fi fierul și zincul. Dietele care sunt lipsite de proteină animală (carne sau ouă, plus produse lactate), nu pot aduce aportul de nutrienţi de care are nevoie copilul la începutul vieţii, decât dacă sunt folosite produse fortificate sau suplimente nutritive (doar la recomandarea medicului).

Carnea este o sursă excelentă de vitamina B12, necesară formării globulelor roşii din sânge şi funcţionării sistemului nervos.
După 7 luni: carne de pasăre, curcan
După 8 luni: ficat de pui (proaspăt)
După 8 luni: carne de vită, porc, oaie (alegeţi carne slabă, gătită bine)
După 9 luni: peşte alb
După 10 luni: somon
După 12 luni: carne de gâscă, raţă, iepure, fructe de mare (bine gătite, au risc mare de alergii).

 

Necesarul proteic al unui copil

Cantitatea de proteine recomandată pentru un copil, în funcție de vârstă, este: 6-12 luni – 1,5g/ kg corp/ zi; 1-3 ani – 1,2g/ kg corp/ zi; 3-7 ani – 1g/ kg corp/ zi. Calculul se face astfel: pentru un copil de 11-12 luni, cu o greutate de 9 kilograme, necesarul proteic zilnic este de 13-14 grame de proteină. Aceasta poate proveni atât din alimentele de origine animală (carne, lapte, ouă, branză, unt), cât și din vegetale (chia, naut, soia, linte chiar și legume).

 

Cantitatea recomandată

Carnea este un aliment bogat în proteine şi cantităţi mari din aceste proteine se pot depune pe rinichii imaturi ai bebeluşului. Prin urmare, este recomandată oferirea cărnii în cantități mici (35-40 de grame/zi sub vârsta de 1 an şi 50-60 grame/zi dupa vârsta de 1 an) amestecate cu alte aliment (piure de legume, de exemplu). Iar pentru a vă face o idee despre cantitatea de proteine conținută de anumite alimente, iată cateva exemple:
• un ou potrivit are aproximativ 7 g de proteine;
• 100 g piept de pui gătit are aproximativ 28 g de proteine;
• 100 g somon gătit are aproximativ 22 g de proteine;
• 6 g de brânză grasă (cașcaval) are aproximativ 20 g de proteine;
• 125 g de iaurt de 3% grăsime are aproximativ 4 g de proteine;
• 50 g linte roșie gătită are aproximativ 8 g de proteine.

 

Proteinele de origine animală vs proteinele de origine vegetală

Este important ca proteinele din dieta copilului dumneavoastră să furnizeze toți aminoacizii esențiali. Proteinele de origine animală (carne, ouă, lactate) sunt considerate proteine complete. În cazul în care copilul dumneavoastră consumă aceste surse de proteine în mod regulat, el va consuma toți aminoacizii. Unele alimente vegetale (semințele de cânepă, soia și quinoa) sunt considerate, de asemenea, proteine complete. În general, proteinele vegetale, cum ar fi cele din nuci, fasole, linte și cereale integrale, sunt clasificate ca proteine incomplete. În timp ce aceste proteine nu furnizează toți aminoacizi esențiali, mâncând două proteine incomplete împreună sau în cursul unei zile (ex: mâncare de linte şi pâine din cereale integrale) putem crea o proteină completă.

 

Cum afectează consumul excesiv de proteine dezvoltarea copilului

Un regim prea bogat în proteine stimulează dezvoltarea şi maturizarea sexuală precoce, afectează funcţia rinichiului, accelerează eliminarea calciului din oase, creşte necesarul de vitamina B12, creşte riscul de litiază renală, afectează creşterea copiilor (rinichi şi ficat supradimensionate), favorizează pierderea zincului din organism. Este foarte important să ținem cont de cantitatea de proteine pe care copilul nostru o consumă zilnic și să nu îi oferim în aceeași zi unui copil mic: un ou la micul dejun, 50g-70 g de carne la prânz și un iaurt seara. Toate aceste alimente însumează aproximativ 30 de g de proteine, fără a le lua în calcul pe cele din vegetale și practic reprezintă dublul necesarului zilnic recomandat.

 

Sfaturi utile despre prepararea cărnii:

• Nu daţi bebelușului carne insuficient gătită!
• Este nevoie să fie bine spălată şi fiartă.
• Nu se dezgheaţă sau se găteşte în cuptorul cu microunde!
• Decongelarea se face întâi în frigider şi apoi la temperatura camerei.
• Nu recongelaţi după decongelare!
• Carnea crudă poate sta în congelator până la 6 luni. Cea gătită, congelată şi păstrată corespunzător, până la 3 luni.

Comments

comments