Care sunt cauzele care duc la cariile dentare în rândul copiilor sau la caria de biberon în cazul bebeluşilor? Cum pot fi prevenite şi în ce constă o igienă bucală corectă? Doamna dr. Manuela Lupaşcu, medic specialist stomatologie generală (Clinica LLL Dental, www.llldental.ro) ne-a răspuns la toate întrebările într-un interviu din care aflăm totul despre acest subiect.
Revista „Copii şi părinţi“: Care sunt cauzele cel mai des întâlnite care duc la carii?
Dr. Manuela Lupaşcu: Resturile alimentare, în special carbohidraţii, alcătuiesc substratul alimentar necesar dezvoltării bacteriene. Metabolismul microbian are drept rezultat acizi care, deşi sunt slabi, erodează smalţul dinţilor prin acţiune îndelungată şi consecvenţă, ducând la apariţia cariei dentare. Astfel, de la o simplă demineralizare reversibilă şi superficială a smalţului dentar se poate ajunge la o pierdere majoră de ţesuturi dure dentare, inclusiv pierderea vitalităţii dintelui, prin afectarea pulpei (nervului) provocând astfel durere de dinţi. Acesta ar fi mecanismul fiziologic al apariţiei cariilor. Practic, însă, cauzele sunt consumul unei cantităţi însemnate de carbohidraţi (dulciuri, pâine, paste făinoase, cereale, fructe) şi lipsa igienei orale corespunzătoare.
Care sunt complicaţiile cariilor dentare la copii?
Pe termen „scurt“: tratamentul de canal, abces, infecţie. Pe termen lung, vorbim despre implicaţiile pe care deteriorarea danturii de lapte le are asupra danturii definitive. De exemplu, pierderea timpurie a unui dinte de lapte îi va determina pe cei din jur să se apropie, micşorând spaţiul destinat dintelui definitiv, iar acesta ar putea fi blocat înăuntrul osului şi nu va mai putea creşte corect. Ulterior, toţi dinţii definitivi de pe arcada respectivă ar putea erupe îngrămădiţi. În afară de aceasta, dintele opus celui pierdut prematur creşte mai mult din cauza locului gol care îi permite alungirea. În general, deteriorarea danturii de lapte şi pierderea prematură a dinţilor duc, pe termen lung, la defecte de vorbire, de muşcătură, de masticaţie şi la necesitatea folosirii unui aparat dentar.
Ce trebuie să ştie mămicile despre „caria de biberon“?
O formă serioasă de carii la copii se regăseşte în rândul sugarilor, fiind numită şi „carie de biberon“. Aceasta apare din cauza expunerii prelungite a danturii copilaşului la lichide cu un conţinut ridicat de zahăr. Printre acestea fiind laptele matern, laptele praf, sucul de fructe şi alte băuturi îndulcite cum ar fi ceaiul. Un lucru foarte important care trebuie reţinut de părinţi (de fapt, de orice persoană de îngrijire a copilului) este că acest tip de carie evoluează foarte repede, fiind denumită şi „carie galopantă“, iar acesta ar trebui să fie un argument în plus pentru menţinerea unei igiene orale riguroase chiar şi în cazul bebeluşilor. Cel mai frecvent, „caria de biberon“ atacă incisivii de pe arcada superioară, dar acest tip de carie poate fi întâlnit la oricare dintre dinţii de lapte.
Cum poate fi prevenită „caria de biberon“?
„Caria de biberon“ este un pericol odată ce s-a produs erupţia dentară, aşa că rutina de igienă orală trebuie neapărat să se transforme în acest moment. De unde, până atunci, recomandarea era ca gingiile, limba şi obrajii să fie curăţaţi de mai multe ori pe zi cu o compresă sterilă umezită, odată cu apariţia dinţilor trebuie introduse periuţa şi pasta potrivite vârstei, adică degetarul de silicon şi pasta fără fluor. Acestea trebuie folosite de cel puţin două ori pe zi, mai ales după mesele administrate cu biberonul. Alte recomandări pentru prevenirea apariţiei acestui tip de carie ar fi: bebeluşul să nu fie pus la somn cu biberonul cu lapte; bebeluşului nu ar trebui să i se administreze suc de fructe cu biberonul; bebeluşul ar trebui să fie învăţat să bea din cană cu cioc cât mai devreme, pentru a elimina biberonul. Şi, încă de la primul dinte, cel mic ar trebui să fie dus la controale regulate la pedodont, pentru a preveni problemele dentare.
Este recomandată aţa dentară în cazul copiilor? De la ce vârstă?
Aţa dentară este recomandată copiilor din momentul în care există dinţi apropiaţi în configuraţia lor dentară, fie că e vorba de dinţi de lapte sau definitivi. Acest moment este în jurul vârstei de 2-3 ani, când curăţarea interdentară se poate face cu aţa specială pentru copii. Medicul pedodont este cel care ar trebui să explice micului pacient cum se foloseşte aţa în mod corect, iar acasă, copilul va trebui să fie supravegheat şi ghidat de părinte în îndeplinirea acestei proceduri. În general, până la 8-10 ani, copilul deprinde obiceiul curăţării interdentare şi-l va efectua corect.
Dr. Manuela Lupaşcu, medic specialist stomatologie generală
Clinica LLL Dental – www.llldental.ro
Calea Moşilor nr.296, bloc 46, parter, apart. 72-74
Telefon: (021) 610 2337, 0728 320 700
E-mail: clinic@llldental.ro
