Cauzele nașterii premature

Cauzele prematurității se împart în 4 categorii: cauze patologice materno-fetale, carențiale, mecanice și sociale.

A. Cauze patologice materno-fetale

  1. Infecțiile acute și cronice

– infecțiile acute, ale căror germeni pătrund prin bariera placentară, pot determina întreruperea sarcinii. Gripa, care este cel mai frecvent întâlnită, din cauza contagiozității ridicate, are o influență nefavorabilă asupra fătului prin acțiune toxică, tulburări de echilibru fiziologic, carență de C etc. Hepatita epidemică poate fi cauza unei nașteri premature;
– infecțiile cronice. Sifilisul constituie una dintre cauzele frecvente ale avortului spontan și ale nașterilor premature, prin leziunile placentare pe care le determină. Tuberculoza poate, de asemenea, declanșa nașterea prematură;
– infecțiile inaparente la mamă, unele boli parazitare ca toxoplasmoza, listerioza, în afară de rolul lor în producerea afecțiunilor embrionului și fătului, pot cauza nașteri premature;
– intoxicațiile profesionale pot fi cauza de nașteri premature printr-o acțiune toxică asupra oului, substanțele toxice trecând prin filtrul placentar;
– boli organice sau de sistem.
2. Bolile hepatice cronice și mai ales cele asociate cu icter pot favoriza întreruperea prematură a sarcinii.
3. Bolile renale cronice, mai ales cele hipertensive sau cu insuficiență renală incipientă, pot să producă avortul sau nașterea prematură.
4. Bolile de inimă, anemiile, incompabilitățile de factori Rh sau de grupe ABO, sunt și ele factori favorizanți frecvent întâlniți.
5. Disfuncția sau insuficiența placentară: ca organ de schimb între mamă și făt, placenta suferă influențele bolilor generale sau locale materne, care acționează mai ales asupra circulației sanguine de la nivelul său și prin modificări metabolice. Astfel, se poate cita hipertensiunea arterială, diabetul, placenta praevia etc.
6. Stările neuropsihice speciale ca: emoțiile puternice, spaima, o durere deosebită etc. acționează asupra creierului, determinând focare de excitație de la care pornesc impulsuri nervoase patologice la uter, care fac să înceapă contracțiile uterine.

B. Cauze carențiale

Factorii carențiali sunt reprezentați în special prin insuficiența vitaminelor A, C, D și E și a proteinelor din alimentația gravidelor.
Astfel sunt:
– carența vitaminei A, prin carența de consumare a laptelui, untului, ouălor etc;
– carența vitaminei D și hipoglicemia secundară, la nivelul mușchiului uterin, prin consumare insuficientă de pește, ficat, unt, ouă, care determină și carența vitaminei E;
– carența vitaminei C prin consumare insuficientă de citrice.

C. Cauze mecanice

Trebuie avute în vedere traumatismele accidentale sau cele operatorii (intervențiile pe cale abdominală), cauzele mecanice obstetricale, cum ar fi sarcina multiplă, sarcina cu hidramnios (cantitate crescută de lichid amniotic), hipoplazia (dezvoltarea insuficientă) uterină, fibromul uterin și malformațiile uterine, insuficiența cervicală, ruptura prematură spontană a membranelor, microtraumatismele cauzate de trepidații, eforturile fizice prelungite etc.
Acestea din urmă acționează direct prin creșterea excitabilității uterului și pot duce la o naștere prematură.
Tratament:
În perioada prenatală se vor lua măsuri de prevenție. Se vor trata bolile cronice ale mamei, se vor preveni și trata bolile acute (bolile infecțioase, gripă etc.), se vor depista precoce și se vor trata disgravidiile, deficiențele hormonale, carențele de vitamine, proteine, calciu, iod, fier.
Se vor administra vitamine (A, C, E și D), se vor preveni micile traumatisme repetate, se vor evita condițiile necorespunzătoare de muncă, începând mai ales din luna a V-a, se va respecta concediul prenatal, se vor evita intervențiile chirurgicale, se va păstra o igienă riguroasă a sarcinii, în special psihonervoasă.
În cazul în care apare o amenințare de naștere prematură ce se manifestă de obicei prin dureri lombare (în șale) din cauza contracțiilor uterine, eventual mici pierderi de sânge, bolnava trebuie internată în spital. Repausul la pat este obligatoriu.

Îngrijirile date nou-născutului prematur

La naștere, adeseori prematurul este în stare de suferință. De aceea, secționarea cordonului ombilical se face cu întârziere (fătul ia din placentă o cantitate de sânge) și la distanță de ombilic (pentru eventuala transfuzie de sânge).
Reanimarea nou-născutului prematur comportă aceleași reguli și pentru nou-născutul la termen, a cărei aplicație necesită o cât mai mare precizie. Elementele care trebuie combătute sunt hipoxia (nivelul scăzut de oxigen), manevrele brutale, infecția, pierderea de căldură, hemoragia.
Prematurul va rămâne în incubator până când respirația va fi normală și comportarea fiziologică.
Dacă la naștere nu se instalează respirația după dezobstruare, se va aplica intubația orotraheală și respirația controlată până la stabilirea respirației spontane. Se impune adesea administrare de vitamine C, K, antibiotice.

Comments

comments