Ce poate face bebeluşul tău?

sugar-24

La naştere bebeluşul poate părea neputincios, însă, vei vedea că poate face multe lucruri şi că are personalitate. Pe parcursul următoarelor săptămâni şi luni, va învăţa foarte multe lucruri, foarte rapid, fiind programat pentru acest lucru. Încă de la naştere simţurile bebeluşului sunt bombardate cu informaţii, lucru care va stimula dezvoltarea creierului. Neuronii încep să lucreze, creând mii de conexiuni cu alte celule. Nu îl poţi determina pe copil să facă ceva înainte de dezvoltarea celulelor conexiunilor neuronale potrivite, însă acesta va ajunge să-şi dezvolte anumite abilităţi în ritm propriu.
De fapt, creierul bebeluşului tău se va dubla în primul an de viaţă şi, pentru a menţine ritmul acestei dezvoltări extraordinare, creierul va folosi 60% din energia pe care o preia din alimente. Însă, deoarece acest proces necesită un anumit timp, bebeluşul tău va avea deja dezvoltate anumite funcţii vitale şi anumite reflexe, care îl vor ajuta să supravieţuiască.

Respiraţie, hrană şi digestie

 

Poate că abilitatea cea mai uimitoare dobândită de bebeluşul tău este arta de a respira independent. Cât timp s-a aflat în cavitatea uterină, nu a avut nevoie de plămâni, deoarece placenta îi oferea oxigen din sângele mamei. Când s-a născut, a trebuit să înceapă să-şi folosească plămânii, pentru a obţine oxigenul vital supravieţuirii. Atunci când inspiră, contactul cu aerul din exterior face plămânii să se dilate, sângele pătrunde direct în plămâni, în loc să treacă prin placentă. Prima inspiraţie a bebeluşului poate fi urmată de un acces de tuse, prin care îşi eliberează căile respiratorii, însă, când va respira normal, probabil că va începe să plângă.
La început, nou-născutul poate sughiţa destul de des, însă fără să îl deranjeze. Sughiţul este cauzat de contracţiile bruşte, neregulate ale diafragmei nematurizate, care nu permite un ritm respirator regulat. Pe măsură ce muşchii implicaţi în acest proces devin mai puternici, bebeluşul va sughiţa tot mai puţin. Bebeluşul este echipat cu tot ce îi trebuie pentru a se hrăni şi a digera hrana. Dacă punem un nou-născut la sânul mamei sale, acesta va începe să sugă imediat, având deja dezvoltat acest reflex.

Adaptare la mediu

La naştere, toate organele de simţ şi dezvoltare sunt  pregătite pentru stimulii din mediu. Deja poate să vadă, deşi în ceaţă, poate să audă, să diferenţieze, să miroasă şi să simtă atingerea mamei.

 

Văz

Imediat după naştere, bebeluşul se uită fix la tine. Te poate vedea destul de bine, însă distanţa la care poate distinge cel mai bine, forme sau culori, este de 20-25 cm, aproximativ distanţa dintre faţa ta şi a lui, atunci când îl ţii la sân. Micuţului îi va face placere să te privească, şi îţi va putea urmări mişcările perioade scurte de timp. Uneori, ai să observi că priveşte cruciş, un lucru normal pentru un nou-născut care are încă dificultăţi în a-şi controla muşchii ce coordonează globii oculari.

 

Auz

 

Bebeluşii aud foarte bine. S-ar putea să observi că bebeluşul se întoarce către tine, când vorbeşti cu el, şi că are preferinţe pentru vocile pe care le-a auzit încă de când se afla în uter. De asemenea, când îţi aude vocea, se bucură. Este o reacţie naturală, având în vedere că eşti vitală pentru supravieţuirea lui. Bebeluşului tău nu îi vor plăcea vocile sau zgomotele ridicate, care îl vor speria sau care îl pot face chiar să plângă. Dacă plânge sau este irascibil, zgomotele repetitive sau regulate, aşa numitele zgomote albe, ar putea avea un efect calmant. Motivul ar fi că acestea îi reamintesc de tipurile de sunete pe care le auzea în viaţa intrauterină. La fel, dacă îi cânţi bebeluşului un anumit cântec în timpul sarcinii şi îl reiei după naştere, poţi observa o reacţie de încântare.

 

Gust

 

Nou-născuţii par să distingă anumite arome încă de la naştere, şi mulţi experţi sunt de părere că aceştia au un simţ al gustului mult mai fin decât adulţii. Dacă unui bebeluş i se dau mai multe biberoane conţinând apă amestecată cu cantităţi diferite de zahăr, acesta va petrece mai mult timp sugând din biberonul conţinând apă mai dulce.

 

Miros

Nou-născuţii au preferinţe destul de clare în ceea ce priveşte mirosurile. Un bebeluş poate distinge laptele mamei sale de al altei femei şi va răspunde mai bine la primul. De fapt, mirosul este simţul de care se foloseşte pentru a găsi sânul mamei. Bebeluşii au o reacţie de respingere la mirosurile pe care le consideră neplăcute, şi sunt atraşi de cele pe care le agreează.

 

Simţul tactil

 

Tuturor bebeluşilor le place să fie dezmierdaţi şi strânşi la piept, acest lucru având un efect calmant. Bebeluşul se va linişti dacă îţi va auzi bătăile inimii şi îţi va simţi căldura corpului. Mai ales în cazul nou-născuţilor prematur, contactul fizic cu mama are un efect deosebit. De asemenea studiile au demonstrat că, dacă un prematur este scos din incubator şi aşezat pe pielea mamei timp de câteva minute zilnic, acesta creşte în greutate şi se dezvoltă mai repede.

Sursă: “Sarcina şi Naşterea”, Dr. Anne Deans.

Comments

comments