Ce faci când bebe se loveşte la cap?

 

sugar_martie_2014

Loviturile la cap la bebeluşi le aduc pe mămici de cele mai multe ori în pragul disperării. În jurul vârstei de 6-7 luni, când micuţul tău devine din ce în ce mai energic şi începe să stea în funduleţ, şi să se rostogolească în toate direcţiile, apare pericolul primelor vânătăi, şi ale loviturilor la cap. Chiar dacă trebuie să-l protejezi pe cel mic, şi chiar dacă vei încerca să-l fereşti de toate relele, trebuie să ştii că el are nevoie de independenţă şi de libertate de mişcare, şi că e nevoie doar de o secundă de neatenţie, ca din pat să ajungă pe podea, de cele mai multe ori direct în cap.
Orice lovitură în zona capului poate fi considerată un traumatism cranian. Din fericire, majoritatea traumatismelor sunt minore şi nu necesită decât supravegherea copilului timp de câteva zile. Un traumatism cranian poate fi uşor recunoscut prin apariţia unui hematom, sau a unei umflături în regiunea capului (da, cucuiul ăla pe care l-ai avut şi tu de atâtea ori în copilărie!). Primul pas ce trebuie făcut este calmarea bebeluşului prin metodele folosite de obicei. Al doilea pas se face în funcţie de gravitatea rănii. Dacă este vorba de o vânătaie, trebuie aplicată o compresă rece (niciodată nu puneţi gheaţa direct pe pielea bebeluşului, ci înfăşurată într-un prosop), pentru a împiedica umflarea zonei respective. Dacă e vorba de o leziune deschisă, atunci trebuie să curăţaţi rana cu dezinfectant.

Dacă micuţul prezintă vreunul dintre simptomele următoare, trebuie dus de urgenţă la medic:

–  Greţuri sau chiar vomă
– Sângerare abundentă, pe care nu reuşiţi să o opriţi
– Somnolenţă (cel mai bine este să încerci să-l ţii treaz cel puţin 2 ore după ce s-a lovit, pentru a-i urmări evoluţia)
–  Dureri de cap
–  Sângerări din nas sau din urechi
– Pierderea cunoştinţei în urma căzăturii
– ”Îi fug ochii”

SFAT

Soluţia pe care trebuie să o adopte părinţii, pentru evitarea căzăturilor şi a leziunilor de orice natură, este supravegherea atentă a bebeluşilor. De asemenea, dacă le amenajăm copiilor un loc de joacă terestru, şi nu la înălţime, cel puţin avem speranţa că vor cădea de la propria lor înălţime, şi nu se vor lovi prea tare. Practice sunt păturile de joacă din comerţ, cu tot soiul de jucării ataşate, dar şi mai pe măsura buzunarului, sunt locurile de joacă amenajate chiar de noi. Dacă este sezon rece, îi punem pe parchet copilului o păturică cu jucăriile lui preferate, şi o vreme acesta va fi preocupat.

Comments

comments