Cele mai frecvente afecţiuni ale pielii la nou-născut

 

sfatul-medicului-ianuarie-2014

ERITEMUL NEONATAL (ALERGIC SAU TOXIC)

Este cea mai frecventă erupţie cutanată din primele săptămâni de viaţă – apare la circa 60% dintre nou-născuţii la termen (rar la prematuri). Bebeluşul va prezenta de obicei din primele zile de viaţă, o serie de bubiţe (papule) sau băşicuţe (vezicule) pe faţă, trunchi şi regiunea scutecului, niciodată pe palme şi tălpi. Nu se cunoaşte cauza. În general se rezolvă rapid prin îmbrăcăminte adecvată şi scăderea temperaturii mediului. Majoritatea cazurilor nu necesită tratament. Dacă bubiţele se suprainfectează se pot aplica mixturi cu antbiotice.

MILIARIA

Imaturitatea ductelor sudoripare asociată cu tendinţa de supraîncălzire a nou-născutului conduce la afectarea glandelor sudoripare. Obstrucţia ductelor sudoripare la nivel superficial se manifestă prin mici vezicule (băşicuţe) friabile dispuse la nivelul capului, gâtului şi trunchiului superior. Dacă obstrucţia se produce mai profund şi se asociază cu creştrea activităţii microflorei locale apare roşeaţa pielii sub bubiţe sau băşicuţe la nivelul feţei, pliurilor, toracelui. Infecţia secundară cu stafilococ auriu duce la formarea de microabcese ale glandelor sudoripare.
Tratamentul constă în băi zilnice cu soluţii slab antiseptice şi aplicaţii de creme cu oxid de zinc.
La nevoie se pot utiliza mixturi cu antibiotice. Se va evita căldura excesivă a ambientului, îmbrăcămintea groasă şi strâmtă, folosirea de emoliente grase.

MILIUMUL FACIAL

50% din nou-născuţi prezintă la nivelul nasului mici formaţiuni albicioase. Reprezintă  microchisturi formate din sebum (grăsimea sintetizată de piele). Numărul lor este variabil. Dispar spontan în câteva săptămâni.

ERITEMUL FESIER (dematita de scutec)

Pielea nou-născutului prezintă o sensibilitate crescută la agenţii iritanţi. Contactul prelungit cu apa, urina,materiile fecale, fricţiunea cu scutecul, prezenţa de ureaze sintetizate de microbii din materiile fecale, iritanţii
chimici (săpun, detergenţi) sunt factori ce participă la producerea eritemului fesier.eritem

Se manifestă prin roşeaţă la nivelul zonei genitale, feselor, abdomenului inferior (regiunea scutecului) cu respectarea în general a pliurilor. În formele mai severe apar mici băşicuţe, eroziuni sau chiar ulceraţii.
Înmulţirea Candida albicans este frecventă şi conduce la prinderea pliurilor, cu roşeaţă intensă şi apariţia de pustule. Îngrijirea constă în spălarea frecventă a regiunii perineogenitale cu apă călduţă şi soluţii slab antiseptice, uscarea riguroasă şi aplicarea de creme barieră (cu oxid de zinc) la fiecare schimb de scutec. La nevoie se pot aplica creme anticandidozice. Se evită pudra de talc şi produsele grase. Scutecele trebuie schimbate frecvent şi cât mai rapid după fiecare emisie de urină sau de materii fecale.

DERMATITA SEBOREICĂ

Dermatita seboreică apare în jurul vârstei de 3 săptămâni şi este mai frecventă la băieţi. Se manifestă prin prezenţa de scuame grasoase şi pete roz-gălbui pe pielea capului, sprâncene, în spatele urechilor, pe fese, ombilic, torace. Bebeluşul are stare generală bună, dermatita nu se însoţeşte de prurit (mâncărime). Ca şi cauze sunt implicate excesul de sebum şi posibil Pityrosporum ovale. Tratamentul constă în îmbăierea cel puţin o dată pe zi folosind şampoane antiseboreice (pentru cruste de lapte). Se evită săpunul, se poate folosi gălbenuşul de ou.

INTERTRIGO

Reprezintă inflamarea pliurilor provocată de frecarea suprafeţelor cutanate în condiţii de igienă deficitară, suprapondere, supraîncălzire şi umezeală crescută. Bebeluşii prezintă roşeaţă şi eroziuni la nivelul plicii gâtului, axilelor, pliurilor inghinale. Infecţia secundară cu microbi (streptococ piogen) sau Candida este frecventă. Tratamentul constă în spălare frecventă, eventual cu soluţii slab antiseptice, uscare atentă şi aplicare de creme cu efect antimicrobian şi anticandidozic.

Surse:
1. Dimitrescu Alexandru – Dermatologie Ed Naţional 1997
2. Iordachescu F.  Vladu L – Pediatrie vol II Capitol 30 Patologia cutanată a nou-născutului şi sugarului
   Ed Naţional 1998
3. Krowchuk DP, Mancini AJ – Pediatric Dermatology – A quick reference guide;  AAP; 2007

Dr. Andreea Manda, Medic Specialist Pediatrie

Comments

comments