Copiii și alimentația vegetariană și vegană

Nutritie

În general, copiii urmează același stil alimentar ca părinții. Sunt însă și situații când părinții își adaptează dieta în funcție de ceea ce mănâncă copiii și ajung astfel să mănânce, la rândul lor, mai hrănitor și mai sănătos. Motivele pentru care unii părinții aleg să urmeze o alimentație vegetariană sau vegană sunt adesea legate de mediu sau de propria sănătate. Și, de cele mai multe ori, părinții aleg același stil de dietă și pentru copii, în unele situații fără a se informa suficient cu privire la felul în care excluderea alimentelor de origine animală poate influența starea de sănătate a celui mic și dezvoltarea sa pe termen lung.

O dietă vegetariană echilibrată poate asigura nevoile copiilor de creștere și dezvoltare. Cu toate acestea, trebuie asigurat un aport caloric adecvat și monitorizată permanent creșterea. Ar trebui să se acorde o atenție deosebită aportului adecvat de proteine și surselor de acizi grași esențiali, fier, zinc, calciu și vitamine B12 și D. Este posibil să fie necesară suplimentarea vitaminelor în cazurile dietelor vegane stricte, fără aport de produse animale.

În primele șase luni, toți bebelușii, ideal, primesc exclusiv lapte matern. Laptele de vacă, laptele de soia, laptele de orez și formulele de lapte vegetal nu sunt potrivite în primul an ca substitut pentru laptele matern, deoarece au un raport greșit între proteine, grăsimi și carbohidrați și lipsesc substanțe nutritive importante pentru sănătate, creștere și dezvoltare. Deoarece laptele matern este o sursă bogată de nutrienți, este ideal ca mamele să alăpteze cât mai mult, cât mai aproape de vârsta de 2 ani.

Ce ar trebui să știți dacă alegeți o alimentație vegetariană sau vegană?

Dacă doriți să optați pentru alimentația vegetariană, înainte de a începe diversificarea, este bine să discutați despre posibilele riscuri, cu medicul pediatru sau cu un medic dietetician pediatru.
Aflați care sunt simptomele de urmărit care pot indica nevoile nutriționale ale copilului. De exemplu, schimbările de dispoziție sau schimbările de energie pot semnala o problemă. La început, s-ar putea să doriți să păstrați un jurnal alimentar, apoi, puteți revizui jurnalul cu medicul pediatru pentru a vă asigura că nu treceți cu vederea riscul unor dezechilibre nutrițonale.

Alimentele solide pot fi introduse în același mod ca la copiii non-vegetarieni. Însă este important să acordați atenție următoarelor substanțe nutritive:

Vitamina B12: vegetarienii pot obține B12 din produse lactate și ouă. Veganii, atât mamele care alăptează, cât și copiii, au nevoie de o sursă bună de B12. Opțiunile includ un supliment sau alimente fortificate, cum ar fi produse din soia (nemodificată genetic și folosită ocazional), cereale fortificate și înlocuitori de carne.

Calciu: bebelușii alăptați sau hrăniți cu formulă, precum și copiii mici care consumă lapte și alimente lactate, obțin de obicei o cantitate suplimentară de calciu suplimentar din alimente, inclusiv din iaurt și brânză. Pentru copiii mici vegani, pot fi necesare alimente și băuturi fortificate cu calciu (lactate vegetale cu calciu din alge marine) sau suplimente alimentare. Pentru a suplimenta dieta copilului cu vitamine sau minerale, cereți mereu sfatul medicului pediatru.

Fier: Conținutul de fier din laptele matern poate fi scăzut, chiar dacă mamele (vegetariene sau vegane) mănâncă bine. Bebelușii se nasc cu suficient fier timp de 4 până la 6 luni. După această vârstă, sugarii vegetarieni și vegani au nevoie de o sursă exterioară. Opțiunile includ cereale, legume verzi, sfeclă, semințe de chia, dovleac sau susan, leguminoase, ouă și lactate în cazul copiilor vegetarieni sau suplimente fortificate cu fier.

Proteine: Bebelușii au nevoie de proteine pentru creșterea rapidă în primul an. Nevoile de proteine pot fi satisfăcute cu ajutorul laptelui matern sau formulă până la aproximativ 8 luni. Introduceți în alimentația copiilor proteine vegetale complete (chia, cânepă , soia – neapărat nemodificată genetic, quinoa) și incomplete (linte, năut, orez, fasole, ciuperci, semințe dovleac, migdale, alge verzi), din leguminoase, legume și cereale. Copiii vegetarieni pot obține proteine și din lactate și ouă.

Grăsimi și acizi grași – este recomandat să fie incluse în dietele copiilor vegetarieni și vegani surse adecvate de grăsimi vegetale (semințe de in, dovleac și susan, nuci, uleiuri vegetale, avocado).

Vitamina A joacă un rol foarte important în buna funcționare a ochilor și vederii și o găsim atât în produsele de origine animală, cât și în cele de origine vegetală- legume și fructe portocalii (mango, portocale, pepene galben, morcovi, cartofi dulci), legume verzi sau cu frunze verzi (broccoli, vară bruxelles, salată, spanac, pătrunjel, sparanghel).
Vitamina D ajută oasele să crească, să se dezvolte în mod corespunzător și să rămână puternice. Pe lângă suplimentul de vitamina D, se recomandă să se consume ciuperci, cerealele fortificate, ouă și lactate. Este considerată adecvată expunerea la lumina soarelui, față și mâini, timp de 20-30 de minute, zilnic.

Comments

comments