Din păcate, nu există o formulă magică pentru părinții care doresc să creeze o legătură puternică între ei și copilul lor și să le faciliteze procesul de dezvoltare. Nu putem recomanda tuturor mamelor sau taților să stea acasă cu copiii lor până la adolescență și să facă din atașament  o prioritate. Nici nu putem sugera că există o singură cale prin care părinții își pot ajuta copiii să navigheze prin meandrele adolescenței; sau o metodă unică de a avea grijă de un bebeluș.

Atașamentul
Petrece timp afectiv cu copilul tău, nu doar timp destinat îndeplinirii unor sarcini. Am ajuns la concluzia că părinții cu slujbe stresante, mereu în priză, fac eforturi să fie alături de copiii lor; dar uneori sunt doar pe jumătate prezenți. Schimbă scutecele copiilor, îi însoțesc la diverse activități, vorbesc cu ei și îi ascultă. Dar atenția lor e împărțită. Prin urmare, copilul nu se simte conectat cu părintele său; ascultarea nu e empatică sau deplină; implicarea în joacă nu e cu tot sufletul. Copiii simt această distanțare emoțională și asta poate crea probleme de atașament. Încearcă să fii mai mult decât un părinte care-și îndeplinește obligațiile.

Încredere contra neîncredere
Fii prezent când ești cu copilul tău. Dacă stai acasă, recunoaște că meseria de părinte e o slujbă cu normă întreagă. Dacă ești acasă doar înainte și după orele de program, asigură copilului tău o persoană care să aibă grijă de el și de care se poate atașa. Și petrece cât mai mult timp cu el. Nu uita: bona sau educatorul pot fi oameni minunați, dar totuși nu pot înlocui părintele copilului tău. Tu ești acela. Fie că te plimbi în patru labe prin cameră, în joacă; fie că-i cânți un cântec de leagăn; fie că-l privești și te bucuri când gângurește sau se strâmbă; fie că-i dai să mănănce cu lingurița. În primul an de viață al copilului, unul dintre părinți poate lua decizia de a face sacrificii din punct de vedere al carierei sau al activității sociale. Dar merită să participi la primul an de viață al copilului tău și să-l ajuți să capete încredere în el.

Autonomie contra rușine și îndoială
Oferă-i oportunități copilului tău. Încurajează-l să încerce lucruri noi. Fii alături de el dacă la început are probleme. Bineînțeles, vrei să-l împiedici să facă ceva ce l-ar pune în orice fel de pericol fizic. Dar, în același timp, vrei să-i dai un grad mare de libertate pentru a-și explora mediul și a experimenta. În această privință, unul dintre avantajele prosperității este faptul că îi poți oferi tot felul de jocuri, excursii și aventuri interesante, care-i vor permite să capete autonomie.

Sursa: ”Copii născuți sub o stea norocoasă” – Eileen Gallo, Jon Gallo