Descoperind lumea împreună cu Alessia

cu-tati-56

Să fii tată de fată se poate dovedi în timp o provocare. Dincolo de grijile exagerate şi de geloziile ce pot apărea, să creşti şi să modelezi o fiinţă atât de diferită de tine este o mare răspundere. Despre Alessia şi despre ce înseamnă cu adevărat “familie” ne va povesti Dragoş Dumitrescu.

1. Povesteşte-ne câteva lucruri speciale despre Alessia.

Probabil că nu aş avea spaţiu suficient alocat în acest articol pentru a descrie toate lucrurile speciale despre Alessia. Însă o să încerc să mă rezum la câteva: primul şi cel mai important este faptul că a apărut în viaţa noastră, apoi urmează momentele de afecţiune dintre noi în care ea mă pupă într-un mod nedefinit încă şi mă ia în braţe, momentele de distracţie în care de foarte multe ori am râs cu lacrimi, şi toate lucrurile noi pe care le învaţă şi cu care mă uimeşte în fiecare zi.

2. Care sunt lucrurile pe care le-ai învăţat de când eşti tătic?

În afară de de cele uzuale (schimbat scutece, îmbrăcat/dezbrăcat, băiţă, masaj), am învăţat să am mai multă răbdare, şi am învăţat să iubesc şi să preţuiesc o persoană aşa cum nu mă gândeam vreodată că o voi face. Sunt sigur că în postura de tătic o să întâlnesc o serie de situaţii şi întâmplări din care voi avea multe de învăţat, aşa că în momentul de faţă mă aflu abia la începutul ‘’carierei’’ de tătic.

3.Cum te simţi în postura de tată de fată?

Postura de tată în sine este ceva cu totul special, ceva la care te poţi gândi însă fără a realiza cu adevărat ce înseamnă. Fiind şi tată de fată, în afara faptului că mi s-a împlinit un vis îmi dau seama acum cât de dulci şi delicate sunt fetiţele încă de mici (nu că băieţii nu ar fi). Preţuiesc fiecare clipă pe care o petrec cu cea mică şi îmi dau seama ce sentiment unic şi frumos este să ai un copil.

4. Tu şi Mădălina aveţi aceeaşi viziune despre creşterea micuţei Alessia? Care sunt lucrurile (dacă există) la care nu vă puteţi pune de acord?

În mare parte nu există contradicţii în ceea ce priveşte metodele de creştere ale micuţei noastre deoarece am încercat să ne informăm în detaliu despre fiecare etapă a vieţii ei. Referitor la contradicţii, dacă le putem numi aşa, am putea nota faptul că Mădălina este mult mai precaută la tot ceea ce o înconjoară pe Alessia, iar câteodată am impresia că exagerează, însă cu siguranţă acest lucru se datorează instinctului matern.

5. Mai apuci să petreci timp cu soţia ta? Care sunt lucrurile la care nu aţi renunţat în cuplu?

Majoritatea timpului îl petrecem cu cea mică în momentul de faţă, deoarece amândoi vrem să nu pierdem nici unul din momentele preţioase alături de Alessia, însă facem în aşa fel încât să petrecem şi timp împreună. Nu am renunţat să mergem la cinema ori să ieşim în aer liber cu prietenii (se întâmplă mai rar decât înainte, însă acest lucru nu contează).

6. Ce ai schimba în relaţia ta cu Alessia?

Până în prezent nu cred că aş vrea să schimb nimic în relaţia pe care o am cu Alessia, ci poate mi-aş dori să am mai mult timp pe care să îl petrecem împreună (cu toate că primul lucru când vin de la birou este să ieşim în parc). Îmi doresc însă să fiu un tătic “de gaşcă” şi să fiu complice la toate trăznăile pe care cea mică cu siguranţă va începe să le facă.

7. Care este viziunea ta despre familie?

În viziunea mea, familia este unul dintre cele mai de preţ şi esenţiale lucruri din societate. Ţinând cont că acest lucru mi-a fost transmis şi mie încă de când eram un copil, consider că familia este extrem de importantă în evoluția unui copil şi a personalităţii acestuia, care este în curs de formare şi de dobândire a unui set de valori umane şi sociale.

8. Ce sfat ai pentru taţii care sunt dedicaţi copiilor lor?

Sfatul meu este să “o ţină tot aşa” deoarece văd din ce în ce mai mulţi tătici în parc, faţă de perioada în care eram eu copil, ceea ce denotă că tăticii sunt din ce în ce mai implicaţi şi responsabilizaţi în creşterea propriilor copii. Consider că, în egală măsură, cei mici trebuie să îşi petreacă timpul nu doar cu mămicile, ci şi cu tăticii aşa că nu pot decât să îi felicit pe cei ce aleg să fie alături de micuţii lor în această frumoasă perioadă a copilăriei.

9. După părerea ta, ce poate face un tată pentru a-şi ajuta copiii să ajungă adulţi fericiţi şi împliniţi?

Cred că foarte important este să ne acceptăm copiii aşa cum sunt ei, fără să dăm exemple de alţi copii care sunt într-un anume fel şi să încercăm să fim un exemplu bun pentru ei, şi să îi învăţăm să facă alegerile cele mai bune şi corecte în viaţă. Bineînţeles că nu vom putea să îi ferim de la a avea şi experienţe dureroase ori dezamăgiri, însă cu siguranţă putem să le fim alături şi să îi susţinem şi să îi încurajăm în acele momente grele. Cred că acesta este cel mai important lucru pe care îl poate face un tată/părinte.

10. Care este viitorul pe care îl visezi pentru fetiţa ta?

Viitorul pe care îl visez pentru fetiţa mea sper să fie în strânsă corelaţie şi cu viitorul pe care ea îl doreşte, deoarece este normal ca fiecare dintre noi să avem o viziune diferită asupra lucrurilor pe care le dorim pentru copiii noştri, şi de cele mai multe ori se întâmplă să îi influenţăm în a alege ceva ce poate ei nu îşi doresc cu adevărat. Aşa că, o să am mare grija, şi o să încerc să fiu cât mai imparţial şi, împreună cu ea, să încercăm să alegem ce e mai bun.

Comments

comments