Hipersalivația în timpul sarcinii

Perioada sarcinii vine cu lucruri bune și mai puțin bune, cu bucurii, dar și cu disconforturi. Printre cele din urmă, se află și hipersalivația care, deși nu doare, se dovedește a fi destul de jenantă. Care este cauza, cum poate fi combătută și există posibilitatea de a o preveni?
Hipersalivația mai este cunoscută, în termeni medicali, și ca ptialism („salivație exagerată care apare în unele afecțiuni“). Debutează în general în timpul primului trimestru de sarcină și presupune o cantitate abundentă de salivă produsă de glandele salivare: uneori poate ajunge și până la doi litri pe zi, în perioada sarcinii. Dacă ziua se dovedește a fi destul de incomodă, noaptea, dimpotrivă, pare să se calmeze… Există însă și vești bune: în majoritatea cazurilor, hipersalivația încetează de la sine, cel mai adesea în luna a patra sau a cincea de sarcină. Pe de altă parte, graviduțele mai puțin norocoase se pot confrunta cu acest disconfort până în momentul nașterii.

Rolul salivei

Substanța fluidă numită salivă are un rol important, atât timp cât contribuie la menținerea sănătății orale. Mai mult, stimulează procesul de înghițire, digestia și apără dinții împotriva apariției cariilor. Zilnic, glandele salivare produc în jur de un litru de salivă, cantitate care descrește odată cu înaintarea în vârstă sau după administrarea unor tratamente medicamentoase. Pentru că producția de salivă este în strânsă legătură cu ritmul circadian („ciclul de aproximativ 24 de ore care are loc la nivel fizic, mental şi comportamental, ca răspuns al organismului la alternanţa lumina-întuneric din mediul înconjurător“), noaptea cantitatea se reduce. Există trei perechi de glande salivare, în funcție de poziționarea lor: parotide (pe partea laterală a feței), submandibulare și sublinguale.

De ce unele graviduțele salivează mai mult

Care sunt însă cauzele hipersalivației în sarcină? Din păcate, nu se știe exact de ce unele femei însărcinate suferă de hipersalivație, iar altele nu. Pe de altă parte, subiectul a fost destul de incitant pentru elaborarea a diverse teorii pe această temă. Una dintre ele explică fenomenul printr-o iritare a nervului care stimulează glandele salivare – un punct de vedere destul de credibil, dacă e să ne gândim că iritarea unuia sau mai multor nervi (în special cei ai sistemului digestiv) este destul de frecventă în timpul sarcinii, ținând cont de schimbările prin care trece organismul, inclusiv dereglările hormonale. Alți specialiști cred, dimpotrivă, că este un fenomen absolut normal: glandele salivare produc mai multă salivă pentru a proteja gâtul și cavitatea bucală împotriva acidității provocate de vărsături, destul de frecvente în primul trimestru. Teoriile nu se opresc aici, alte studii pun hipersalivația pe seama stresului și al consumului de alimente bogate în amidon.

Există complicații?

În afară de disconfortul pe care îl creează, hipersalivația are tendința să amplifice frecvența stărilor de greață și, în consecință, vărsăturile. De asemenea, mai poate duce la o iritație cutanată în zona din jurul gurii sau la o deshidratare mai mult sau mai puțin importantă. În contextul din urmă, chiar dacă pare contradictoriu, este recomandat consumul de lichide într-o cantitate suficientă, prin înghițituri mici, pentru a evita senzația de sete sau de gură uscată.

Dar tratament?

În prezent, nu există un tratament medicamentos eficace pentru a opri hipersalivația din timpul sarcinii. În schimb, medicul ți-ar putea face recomandări pentru disconforturile create de excesul de salivă, cum ar fi, de exemplu, iritațiile cutanate. Medicina alternativă, însă, vine cu mai multe soluții (acupunctură, homeopatie). Consultă-te înainte de a apela la ele, cu persoane avizate!

Poate fi prevenită?

Așa cum nici stările de greață, de somnolență ori apetitul crescut nu pot fi prevenite, nici hipersalivația nu are „remedii“ în acest sens. Iar dacă ați avut hipersalivație în timpul unei sarcini, nu înseamnă că veți avea și în următoarea.

Sfaturi pentru a „conviețui“ cu hipersalivația

  • dacă salivați mult, este bine să aveți mereu la îndemână un recipient în care să scuipați (exemplu: o sticlă de apă goală), pentru a evita situațiile neplăcute;
  • spălați-vă pe dinți în mod regulat, igiena dentară strictă ar putea reduce salivarea excesivă;
  • încercați să țineți sub control, preferabil să micșorați (însă numai la recomandarea medicului!), consumul de feculente (orez, paste), pentru că sunt foarte bogate în amidon;
  • mestecați gumă sau sugeți bomboane (fără zahăr sau cu aromă ușor acrișoară);
  • încercați să eliminați sursele de stres, să vă plimbați cât mai des, să practicați sporturi ușoare și activități care vă binedispun;
  • pentru a evita complicațiile, încercați să păstrați pielea din jurul gurii curată, tamponând-o ușor cu șervețele moi și curate.
    Curiozitate: Cât de mult salivăm de-a lungul unei vieți? Cam cât două bazine olimpice, scrie site-ul adevărul.ro. Nici mai mult, nici mai puțin decât 24.000 de litri de salivă.
    Surse: femmeactuelle.fr , sfatulmedicului.ro, romedic.ro, sanatate.bzi.ro

Comments

comments