Importanţa proteinei în alimentaţia copiilor

Când vine vorba de bebeluşi și copii mici, proteinele de origine animală (carne, ouă, lactate) dar şi cele de origine vegetală (quinoa, chia, fasole uscată, mazăre, linte, năut, cereale etc.), joacă un rol important.

Care este rolul proteinelor?

Proteinele susțin creșterea și dezvoltarea copiilor mici. Deoarece cresc rapid, au nevoie de mai multe proteine pe kilogram decât copiii mai mari și adulții. Lipsa proteinelor complete în alimentaţia lor poate întârzia creșterea și dezvoltarea, diminuează imunitatea și scade cantitatea de energie de care au nevoie. Când mâncăm alimente care conțin proteine, sucurile digestive din stomac și intestin distrug proteina din alimente în unități de bază, numite aminoacizi. Aminoacizii pot fi apoi refolosiți pentru a face proteinele de care corpul are nevoie pentru a menține mușchii, oasele, sângele și organele corpului. Dintre cei 22 de aminoacizi, corpul poate produce 13 dintre ei (numiţi şi aminoacizi ne-esenţiali), însă nu poate produce restul de 9 aminoacizi pe care îi putem obţine consumând alimente bogate în proteine complete sau proteine incomplete combinate. Aceştia 9 sunt numiţi aminoacizi esențiali, deoarece este esențial să îi obținem din alimentele pe care le consumăm atât noi, cât și copiii (cum ar fi laptele matern, formula, carnea, ouăle, produsele lactate, soia, chia sau quinoa).

Sursă de energie

Copiii în creștere mai au nevoie de proteine pentru a-i ajuta să construiască și să repare celulele, enzimele și hormonii și, în ultimă instanță, să furnizeze energie. În plus față de proteine, alimentele din grupul de alimente proteice furnizează cantități de zinc, magneziu, vitamine din grupul B și vitamina E. Multe alimente din grupul proteinelor complete, de asemenea, furnizează fier. Fierul din carne și pește este mai bine absorbit decât fierul din ouă, fasole uscată și mazăre. Vitaminele B acționează ca niște bujii care ajută corpul să folosească și să producă energie. De asemenea, alimentele bogate în proteine complete ajută la formarea de noi celule sanguine și țesuturi ale corpului și contribuie la buna funcționare a sistemului nervos. Fierul lor contribuie la transportul oxigenului în sânge și previne anemia. Magneziul ajută în construcția oaselor și eliberarea de energie în mușchi, iar zincul ajută funcția sistemului imunitar.

Care este cantitatea de proteine de care copiii au nevoie?

Nu trebuie să exagerăm însă, oferindu-le celor mici prea multe proteine. Carnea este un aliment bogat în proteine şi cantităţi foarte mari din ele se pot depune pe rinichii imaturi ai bebeluşului. Prin urmare, este recomandată oferirea cărnii în cantități mici (35-40 de grame/zi sub vârsta de 1 an şi 50-60 grame/zi după vârsta de 1 an) amestecate într-un alt aliment (piure de legume, de exemplu). De asemenea, trebuie să luăm în calcul toate proteinele pe care copilul le consumă într-o zi (fie de origine animală – carne, ouă, lactate; fie de origine vegetală – mazăre, linte, chia, fasole uscată, chiar şi legume bogate în proteine etc.) și să încercăm să respectăm cantitatea de proteine recomandată (fără a sta cu cântarul şi calculatorul când pregătim masa):
– pentru copiii cu vârsta între 6-12 luni – 1,5g proteine/ kg corp;
– pentru copiii cu vârsta între 1-3 ani – 1,2 g proteine kg/ corp;
– pentru copiii cu vârsta între 3-7 ani – 1g proteine kg / corp.

Ce facem în situația în care copilul nu acceptă carnea?

Nu rămâne altceva de făcut decât să suplimentăm alimentaţia acestora cu ouă, proteine vegetale complete (chia, cânepă, soia – neapărat nemodificată genetic, quinoa). De asemenea, combinând două proteine incomplete (precum linte și năut sau orez și ciuperci spre exemplu), putem obţine o proteină completă.

Alte surse de proteine vegetale:

  • cereale integrale;
  • linte;
  • năut;
  • orez;
  • ciuperci;
  • seminţele de dovleac;
  • migdale;
  • avocado;
  • algele verzi;
  • fulgii de drojdie inactivă;
  • hrişca;
  • amaranth.

Comments

comments