„Înfiezi un copil pentru binele lui, și nu pentru a umple un gol din viața ta“

Multe sunt afacerile care au fost construite plecând de la o experiență personală. Business-ul Antoanetei Istrate este un exemplu. Povestea ei, la fel. „Să faci bine celui de lângă tine, chiar dacă închei o afacere cu el“ este unul dintre principiile sale. Să învățăm de la alții și să-l aplicăm mai des și în viața de zi cu zi!

Revista „Copii și Părinți“: Cine vă caută pe internet după nume și ajunge pe pagina dumneavoastră, ajutormenaj.ro (0741 123 383), află că sunteți family adviser. Ce înseamnă mai exact family adviser?

Antoaneta Istrate: Family adviser înseamnă consilier de familie sau, într-o traducere personală, sfetnic dezinteresat ori mediator… De profesie sunt inginer, dar am acumulat în timp experiență în advertising media. Am lucrat mult cu oamenii. La un moment dat, a apărut agenția de babysitting, rolul meu fiind acela de mediator. Legat de pregătirea mea profesională, am urmat cursuri tematice, am participat la workshopuri de specialitate, dar dintre toate, consider că experiența de viață este cea mai importantă. Relaționând cu diverse tipologii de oameni, afli ce își doresc, ce vor, ce așteptări au atunci când intenționează să angajeze o persoană care să aibă grijă de copilul lor.

Cum v-ați gândit să transformați această nevoie de a aduce în casă pe cineva care să aibă grijă de copil, să gătească, să facă curățenie etc, într-o mică afacere?

Firul roșu al existenței mele a fost ghidat de un principiu: să faci binele celui de lângă tine, chiar dacă închei o afacere cu el. E genul de situație win-win, avantajoasă pentru fiecare participant. Firma a apărut pentru că la momentul respectiv aveam nevoie eu însămi de o menajeră. După ce am colindat agențiile de la acea vreme, am ajuns la concluzia că pot face acest business mai bine. Așa am început să contruiesc agenția, plecând de la această convingere. A fost ceva intuitiv, fără nici un fel de plan de afaceri, nimic. Tot ce îmi doream era să nu repet greșelile pe care le întâlnisem în alte agenții și să acopăr așteptările mele în calitate de client. Și a ieșit! În 2006, piața era alta. Nici clienții, nici familiile nu prea știau cu exactitate ce nevoi au, iar personalul nu avea experiență. Ne-am format practic unii pe alții.

Oferiți și consiliere privind alegerea unei bone. Se găsește greu o bonă bună, de încredere? Ce sfaturi ați da unor părinți care caută o bonă?

Părinții își doresc fie un substitut, fie pe cineva care face mai mult decât ei. În principiu, vor genul de mămici cu experiență maternală, care să fie bune, calde, iubitoare. Însă atunci când îți dorești ca bona să fie tânără, să aibă studii superioare și să facă și menaj, înseamnă că undeva este o problemă.

Dacă e să privim lucrurile și din perspectiva cealaltă, ce criterii ar trebui să îndeplinească o bonă ca să intre în grațiile copilului, în primul rând, și ale familiei, în al doilea rând?

Este nevoie ca bona să fie în primul rând o persoană responsabilă, sănătoasă din punct de vedere fizic, curată, care să înțeleagă un copil și care să respecte cerințele părinților. Aici intervenim noi. Selecția trebuie să fie naturală, astfel încât relația dintre părinte, bonă și copil să funcționeze.

Sunteți mamă adoptivă și aveți o poveste interesantă. Puteți să ne-o spuneți și nouă?

Ne dorim, în mod natural, cu toții să avem copii. Dar nu întotdeauna este posibil acest lucru. Noi am început prin a avea căței. Ne-am dat seama apoi că nu este suficient. Și am înfiat o fetiță, care acum este adult. Am realizat în timp că un copil îl înfiezi de fapt pentru binele lui, și nu pentru a umple un gol din viața ta. Am înțeles asta abia atunci când ea a hotărât să își cunoască mama naturală și să rămână alături de ea. Este drept că pentru puțin timp, însă suficient să schimbe viața tuturor. Apoi, am realizat că nu este deloc simplu pentru un copil să înțeleagă de ce are două mame. Acum, la aproape șaizeci de ani, am reeditat totul și am un băiat de 8 ani.

Cum ați descrie relația băiețelului dumneavoastră cu mama lui naturală?

Știe că are o mămică de burtică și o mămică de suflet. Știe că mama este cea pe care o chemi când te doare și când îți este greu. Fie că e bunică, mătușă sau altcineva. Este cea de care are nevoie un copil.

De când băiețelul face parte din viața dumneavoastră, care sunt lucrurile cele mai importante pe care le-ați învățat de la el?

Pentru mine, Alexandru înseamnă tinerețe fără bătrânețe. Am parte de provocările unui părinte normal, limitat doar puțin de reumatisme și timpul care curge prea repede.

Care sunt activitățile lui preferate?

În mod cert, călătoriile! Am fost împreună în unsprezece țări. Îi mai plac activitățile specifice vârstei lui. Învățăm istorie, geografie, ne inițiem în tainele vieții. Descoperim lumea unul alături de altul.

Dacă ar fi să apelați la o bonă care să aibă grijă de el, ați face-o?

Pentru Alexandru am ales creșa. Își dorea joacă, să interacționeze cu alți copii. A fost o alegere bună.

Ce mesaj ați transmite tuturor celor care vor să adopte un copil?

Așa cum am mai spus, să îl înfieze pentru binele lui, al copilului, și nu pentru a umple un gol din viața lor. Este bine să trăiești bucuria de a fi mamă, indiferent pentru ce perioadă de timp.

Foto: Dan Nichitiu

Comments

comments