Întârzieri în dezvoltarea limbajului

 

sfatul-medicului-februarie-2014

Primii trei ani din viaţa copilului sunt foarte importani pentru dezvoltarea limbajului. În primul an apare gânguritul şi lalaţiunea, atunci când copilul leagă mai multe silabe de acelaşi fel (ma-ma-ma), după care începe să rostească primele cuvinte ca ,,mama, tata, papa,,. Deşi nu spune multe cuvinte este foarte receptiv, înţelege aproape tot ce-i spunem şi ne comunică nevoile şi dorinţele lui prin gesturi şi cuvinte mono şi bisilabice cu rol de propoziţie: pa! înseamnă să plecăm la plimbare; hopa! să-l  luam în braţe; uţa! să-l balansăm….
Până la doi ani vocabularul se îmbogăţeşte cu până la 50 de cuvinte cu care formează propoziţii scurte, iar până la trei ani vorbirea copilului înfloreşte într-o explozie de cuvinte. Copilul imită tot ce aude şi îşi perfectionează rostitul în propoziţii.
Este bine de ştiut că fiecare copil are un ritm propriu de dezvoltare şi că băieţii sunt mai „leneşi“ pe partea dezvoltării limbajului decât fetele, însă până la 7 ani toţi copiii îşi îmbunătăşesc competenţele în comunicare, ca şi cele de pe palierele de dezvoltare: motor, cognitiv, socializare, autoservire.

Când trebuie să ne facem griji legate de dezvoltarea limbajului?

Dacă bebeluşul nostru de până la un an nu stabileşte contact vizual cu noi, nu răspunde la zâmbetul nostru şi nu încearcă să interacţioneze prin sunete cu noi, înseamnă că este o problemă şi trebuie să o semnalezi medicului pediatru sau medicului  de psihiatrie infantilă.
De asemenea un bebeluş de peste 7 luni, care rămâne indiferent la prezenţa celor din jur şi la joc (cântat, cucu-bau, uţa, hopa-sus, căluţul) ridică iarăşi o problemă de dezvoltare.
Ce putem face pentru o dezvoltare conformă?
Este bine să interacţionăm cu copilul nostru încă din burtică. Daca îi vorbim, îi cântăm, el va fi familiarizat cu vocea noastră.  Apoi când va veni pe lume, pe lânga voce, va mai răspunde la un stimul, zâmbetul nostru.
Dezvoltarea limbajului începe cu ascultarea şi se construieşte pe baza imitării celor din jur. De ce primul cuvânt spus de un bebelus este în cele mai multe cazuri, „mama“? Pâi este cel mai des cuvânt folosit de cei din jurul lui.
Pe măsură ce creşte, bebeluşul dumneavostră va fi tot mai interesat de lucrurile din jurul lui. Îl vom lăsa să le exploreze şi îi vom vorbi despre ele în termeni simpli: este cana, mami, din care bei apă.

Este amuzant pentru copil să imităm băutul şi să scoatem şi sunete. Nu este nevoie să îl solicităm: fă şi tu! sau spune şi tu! El va imita tot ce are o componenţa de joc.
Este perioada în care copilul învaţă prin mişcare, acţiune, joc, şi este foarte interesat de obiectele adulţilor.
De aici derivă două recomandări: nu uitaţi copilul în faţa televizorului şi nu cumpăraţi munţi de jucării.
Familia modernă este populată de coşuri şi saci de jucării, lucru foarte derutant pentru copii şi oarecum nociv pentru dezvoltare.
Pe lângă faptul că atâtea jucării produc saţietate şi insatisfactie, ele îngreunează organizarea mentală şi dezvoltarea atenţiei, constituindu-se în prea mulţi stimuli care se prezintă simultan copilului.
Acesta devine haotic, nu mai ştie ce jucărie să aleagă, începe jocul cu una, o aruncă, ia alta şi de fapt nu se joacă cu nici una, iar pe masură ce are tot mai multe în jurul lui, se plictiseşte şi vrea altceva..
Tipuri de jocuri si jucarii utile: incastru, puzzle, leggo (joc de construcţie), cărţi ilustrate, instrumente muzicale (tobă, fluier, trompetă), jocuri care îi solicită coordonarea ochi-mână (de înfipt, de înşurubat, de construit turn, înşirat bile, de lovit cu ciocanul).
Tot în familia modernă, televizorul este deschis foarte multe ore pe zi, de obicei în camera de joacă a copiilor, iar accesul acestora nu este limitat deloc, încă de la 0 ani.
Copiii expuşi unor perioade mari de timp pe zi, în faţa televizorului, în perioada 0-7 ani, manifestă deficite de atenţie, dificultăţi în urmărirea sarcinilor şcolare, înrzieri în dezvoltare, în special, pe limbaj.

Când intervine logopedul?

În România este împământenită ideea că dupa 3-4 ani, uneori şi mai târziu, este nevoie de intervenţia logopedului.
Cu cât intervenţia începe mai de timpuriu cu atât mai bine putem recupera deficitele de limbaj şi cele care derivă de aici: dificultăţi de interacţiune cu ceilalţi, dificultăţi de învăţare lucruri noi, comportamente inadecvate.
Logopedul poate interveni fie pentru o consiliere, fie pentru stimularea limbajului înca de la 1 an.
În cazul sindroamelor diagnosticate de timpuriu: sindrom Down, autism, retard mintal, ADHD, intervenţia logopedului este imperios necesara alături de a altor specialişti: medic de psihiatrie infantilă, psiholog, kinetoterapeut, terapeut ocupaţional, artterapeut, terapeut ABA etc.

Comments

comments