Jocuri şi alinturi

sugar-24

După primele 6 luni de viaţă, raporturile dintre tine şi copil se schimbă treptat: contactul şi relaţia dintre corpul tău şi al lui nu mai sunt la fel de strânse. Copilul va începe să prindă singur obiectele pe care şi le doreşte; apoi va învăţa să alunece şi mai apoi să meargă de-a buşilea. Toate acestea sunt strâns legate de capacitatea lui de separare, de îndepărtare, din proprie dorinţă, de adulţi. În această clipă, atât mama cât şi tatăl trebuie să înţeleagă şi să îi respecte nevoile şi dorinţa de a descoperi şi de a-şi satisface curiozitatea, întotdeauna în creştere.
În fiecare zi copilul descoperă câte un joc nou. La fiecare mişcare este acum mult mai sigur pe el. Dacă privirea lui se întoarce după mamă sau după tată, acum ştii clar ce doreşte: să ajungă în braţele tale.
Înainte să-ţi dai seama, te-a prins de păr, de o ureche, de ochelari. Chiar şi linguriţa (care inevitabil ajunge până la urmă în gură), este un nou joc care trebuie experimentat. Ce observă copilul mic? Cu gura şi cu mâinile simte duritatea obiectelor pe care le atinge; pielea şi părul părinţilor sunt deja lucruri familiare. Chiar şi scutecul este un obiect minunat pentru el: moale şi uşor de manevrat, se poate şi flutura.
Bebeluşul se joacă cu absolut orice; îşi exercită noile posibilităţi cu atât cât este capabil să înţeleagă.

Repetiţia

Urmăreşte-l: atunci când descoperă un lucru nou (faptul că dă într-un obiect cu un altul produce un zgomot, să arunce ceva, să îşi dezmembreze câte un obiect ca mai apoi să îl bage în gură) nu îl face o singură dată. Să repete este una din pasiunile sale. Această repetiţie este cea care îi permite să asimileze şi să fixeze toate descoperirile pe care le-a făcut până acum.Face foarte multe combinaţii, dar scopul lui iniţial este de a repeta acţiunea pe care deja a învăţat-o. Să încerce şi apoi să reseteze acţiunea pentru a o înţelege mai bine.

Concentrarea

Micuţul, care e fascinat de descoperirile sale, a început să dea semne de comportament matur, în fapt, pentru că fiind atât de mic, îşi opreşte atenţia asupra a ceea ce vede sau a ceea ce face pentru mult timp. Capacitatea copiilor de a se concentra se diminuează sau dispare în cazul în care mediul este mult prea agitat, zgomotos, aglomerat, astfel nu există respect pentru iniţiativele sale, pentru nevoia lor de a fi tot timpul în acţiune.

Un capac şi atât

În jurul vârstei de 8 luni, reuşeşte să rostogolească o minge mare şi se distrează copios dacă cineva îi întinde un inel de cauciuc. Reuşeşte să desfileteze mici pahare băgate unul în altul, sau o sticlă de plastic cu capac. (Înfiletarea este mult mai dificilă pentru moment, ea devine accesibilă copilului după vârsta de 12 luni). Desfiletarea capacului îi va ocupa o mare parte din zi, şi va fi foarte mândru de el cu fiecare reuşită. Încurajează-l!

Jocuri şi cântecele

Atunci când bebeluşul este capabil să stea singur în şezut, se deschide o perioadă de intensă explorare a obiectelor din jurul lui. Întoarce capul la orice zgomot, şi mai ales, dacă este strigat pe nume. Un obiect a căzut? Imediat observă acest lucru. Se joacă cu jucăriile, loveşte cu ele puternic în masă, în podea, le trece din mâna dreaptă în mâna stângă şi invers.

Fiecare obiect pe care îl poate ţine în mâini este observat, apucat, sucit şi răsucit pe toate părţile, şi într-un final băgat în gură. Aceasta e modalitatea lui de a cunoaşte lumea care îl înconjoară.
Paralel cu dorinţa de a descoperi, cu capacitatea de mişcare, se dezvoltă şi limbajul. Varietatea tonalităţilor creşte încontinuu şi se diferenţiază. Mişcarea şi limbajul sunt strâns legate între ele. Vorbeşte-i copilului tău atunci când vă jucaţi împreună. Poţi chiar să-i reciţi o poezie, sau să îi cânţi un cântecel.

Copilul nu conştientizează încă diferenţa dintre materialele din care sunt fabricate obiectele, dar o simte: obiecte moi, dure, rigide, alunecoase, reci. Nu are o preferinţă anume, dar îi place varietatea. La această vârstă nu este nevoie de un joc concret. Este suficientă o lingură pe care să o ţină în mână sau o batistuţă pe care să o simtă pe obraz, sau de un clopoţel pe care să îl agite: lucruri diferite, care creează senzaţii diferite.

Copilului nu îi trebuie foarte multe jucării la modă, dar varietatea este foarte importantă. Sunt suficiente un clopoţel şi unul sau două obiecte în colori variate şi confecţionate din materiale diferite.

Comments

comments