Mara, Bebone, Marooney, multe nume, dar o singură iubire

cu_tati_52

Înainte de a se naşte un copil, fiecare părinte citeşte, se interesează, caută răspunsuri la întrebări nespuse încă. Dar ce faci atunci când descoperi că toată cercetarea ta se duce pe apa sâmbetei la primul ţipăt de bebeluş? Despre asta, şi despre multele nume ale sentimentului de iubire ne va vorbi Marius Bobi, pierdut pe vecie în ochii albaştri ai micuţei lui, Mara Gabriela.

1. Care a fost epopeea alegerii numelui micuţei Mara? V-aţi hotărât la unison, sau au fost şi divergenţe?

Hehe! Poveste lungă…iniţial aveam multe nume în minte şi nu ştiam ce să alegem. Soţia mea Alina, mergea pe nume tradiţionale gen Maria, însă eu preferam ceva exotic: Francesca. La un moment dat, a apărut în discuţie ca din neant „Mara”. Pur şi simplu mi-a plăcut la nebunie! Al doilea nume a fost ales exclusiv de soţia mea şi ego-ul meu a aprobat instant, doar va purta numele lui tati!

2.Cum sunt împărşite responsabilităţile acasă în ceea ce priveşte îngrijirea bebelinei voastre, a lui Bebone, cum îi spuneţi voi?

Alina este cu adevărat o super-femeie şi sincer fără implicarea ei deosebită şi dăruirea ei necontenită, lucrurile ar fi fost mult mai complicate. Ea are grijă de tot ce este legat de micuţa Mara, iar eu o ajut cu băiţa de seară şi din când în când cu prepararea lăpticului. Atunci când Bebone este foarte agitată, ajunge în braţele lui tati şi de cele mai multe ori se linişteşte instant.

3. Povesteşte-mi cea mai frumoasă zi de când există Mara în viaţa voastră.

Fiecare zi este cu adevărat minunată, imi este greu să aleg doar una singură, sunt atât de multe momente de fericire pură, simplă…când îmi zâmbeşte sunt în al nouălea cer.

4. Imaginează-ţi o zi, peste 10 ani, să zicem. Cum ar arăta? O zi perfectă!

O zi formată din patru litere M-A-R-A. Bucurie, zâmbet, codiţe blonde şi pacheţelul de şcoală. Îmbrăţişări şi „Te iubesc tati!”. Luat de la şcoală şi teme împreună, joc şi voie bună şi un milion de răspunsuri la întrebările ei dulci.

5. Care a fost cel mai greu lucru pentru tine de când sunteţi acum 3?

Cel mai greu a fost să o înţeleg, să îi înţeleg dorinţele şi durerile, şi să îi vin în ajutor.

6. Ştiu că te-ai documentat înainte de naşterea fiicei voastre, în legătură cu lucrurile pe care le aveţi de făcut. Diferă teoria de practică? Şi dacă da, cum?

O, da! La teorie eram ”doxă” dar când a început să plângă în prima seară, nici nu mai ştiam cum mă cheamă…Sunt o grămadă de lucruri pe care nu le poţi învăţa din cărţi, însă instinctul este cel care îţi spune cel mai bine ce şi cum să faci. Aaaa, şi cărţile nu te învaţă cum să ai răbdare.

7. Ce moment aştepţi cu nerăbdare?

Aştept cu nerăbdare să îi vorbesc,iar ea să mă înţeleagă, să o strâng tare în braţe, să îi spun cât de mult o iubesc, iar ea să îmi răspundă. Apoi aştept cu nerăbdare zâmbetul ei perfect care să îmi fie adresat mie.

8. Te-ai gândit vreodată la momentul în care micuţa ta îşi va aduce acasă primul prieten? Cum crezi că vei reacţiona?

Hahahahaha! Mă aşteptam la întrebarea asta. Sincer, voi încerca să îl cunosc mai bine şi să îi spun cât de specială este Mara, în cazul în care el nu ştie asta.

9. Dacă te-ai putea întoarce în timp înainte de naşterea Marei, ce sfaturi ţi-ai da ţie?

Să nu mai intru atât de repede în panică atunci când micuţa mea plânge de mama focului.

10. Au fost momente când te-ai pierdut şi nu ai ştiut ce să faci? Şi dacă da, când anume?

O singură dată, în care Mara se simţea rău şi Alina m-a sunat să îmi spună că starea ei s-a înrăutăţit. Preţ de câteva secunde m-am pierdut şi nu am ştiut ce să fac…a fost ca un flash şi m-am speriat tare de această stare. Imediat mi-am revenit, am sunat la doctor şi am zburat efectiv într-un taxi.

Comments

comments