Oh, bebeluşul acela adorabil… îţi vine să-l muşti de copănele, sau să-l ciupeşti de obrăjori, nu-i aşa? Spune drept! Nu-ţi face griji, asta nu te face o ciudată. Se pare că există o explicaţie ştiinţifică. Şi chiar şi un nume: „agresivitate drăguţă“.
Acest imbold straniu, care poate părea violent a fost explicat de cercetătorii de la Universitatea Yale într-un nou studiu, ce spune că acesta e modul organismului tău de a face faţă dozei de drăgălăşenie pe care o primeşte din exterior.
„Când vezi ceva ce este insuportabil de drăguţ, ai această reacţie foarte pozitivă“, spune Oriana Aragon, profesor în cadrul departamentului de psihologie de la Universitatea Yale. „Aceste sentimente devin de nesuportat, şi pentru un motiv oarecare (când vine vorba de drăgălăşenie), agresivitatea drăguţă se manifestă prin scrâşnitul dinţilor, strânsul pumnilor, şi declaraţii provocatoare, cum ar fi <<vreau să te mănânc>>“.
Acesta e modul creierului de a te aduce într-o sferă mai normală şi mai uşor de stăpânit a emoţiilor.

Dar ce e în neînregulă cu a fi foarte fericit?

„Când eşti fie foarte fericit, fie foarte trist, sunt eliberaţi hormonii stresului, care au un impact dur asupra organismului“.
N-ai idee despre ce vorbesc, aşa este? Dacă şi ţie îţi vine să „ronţăi“un bebeluş mititel, poate că ai şi plâns în timpul unui moment foarte emoţionant. Acelaşi fenomen îndeamnă creierul să producă lacrimi – un răspuns aparent negativ la o experienţă cât se poate de pozitivă.
Interesant este că efectul poate fi observat şi într-un context opus, când în timpul unei situaţii violente, oamenii simt nevoia să zâmbească sau să râdă.
Dar care a fost rostul acestui studiu? Doar să ne facă să ne simţim bine în legătură cu impulsurile stranii direcţionate către copii drăgălaşi? Nu chiar.
„Sperăm ca acest studiu să ducă la îmbunătăţirea terapiilor oamenilor ce au probleme în a-şi ţine în frâu sau exprima emoţiile“, spune Aragon. „Vezi tu, oamenii cu personalităţi bipolare ba sunt în culmea fericirii, ba sunt deprimaţi, şi asta de nenumărate ori chiar şi în decursul aceleiaşi zile, iar asta are un efect devastator asupra organismului“.
Nu-ţi face griji, totuşi. Nici un copil nu a fost rănit în cadrul acestui studiu. Poate doar niţeluş ciupit de copănele sau obrăjori.