Primele ore din viața bebelușului

sfatul-medicului-octombrie-2015

Ce se întâmplă cu nou-născutul imediat după ce vine pe lume? Iată, pas cu pas, cum începe mica lui odisee în lumea celor mari.
Înainte de a prezenta concret ce se întâmplă cu nou născutul după ce vine pe lume, e bine să știți că, odată ce ați ajuns la maternitate, oricare ar fi opțiunea de naștere, spontană (naturală) sau prin cezariană, din bagajul de spital nu trebuie să lipsească un act de identitate valabil și în termen și dosarul cu analizele din timpul sarcinii, inclusiv ecografiile trimestriale. Al doilea detaliu este foarte important pentru că, în cazul în care există rezultate care nu se încadrează fie cu vârsta gestațională, fie cu patologia, ele trebuie menționate încă din clipa internării. În felul acesta, se poate trage un semnal de alarmă timpuriu în ceea ce privește evoluția copilului.

Adaptarea la noul mediu

Imediat după naștere, bebelușul este preluat de echipa de neonatologie și pus pe o masă radiantă, un dispozitiv special care emite din partea superioară o cantitate mare de căldură. Dat fiind faptul că în mediul intrauterin, temperatura este de 38/38,5 grade, e nevoie ca trecerea la o temperatură de 18 grade, atât cât are o sală de naștere și, în general, de operație, să se facă într-un mod cât mai lin. Prin urmare, e nevoie ca pierderea de căldură să fie limitată cât mai mult.

Clamparea

Micuțul este șters apoi de lichidul amniotic, secreții, sânge și, dacă totul este în regulă (țipă, respiră și se colorează), i se clampează (se taie cu o pensă) cordonul ombilical și se închide cu o clemă specială. Aceasta se va detașa în momentul în care se desprinde cordonul ombilical, mai exact la aproximativ 7, 10 zile de viață.

Primul consult medical

Nou născutului i se examinează sistemul cardiovascular, respirator, tonusul muscular, reflexele, culoarea pielii, iar în cazul în care evaluările se încadrează în limitele normale, urmează identificarea.

Brățara de identificare

Bebe primește după aceea o brățară de identificare, pe care este scris, întotdeauna, numele de familie al mamei. Tot aici se vor regăsi data nașterii, sexul copilului și numărul foii de observație al celei care l-a adus pe lume. Ulterior, când este mutat în secția de neonatologie, mai primește o brățară de identificare, cu date suplimentare (ora nașterii, greutatea etc). O brățară este prinsă de mână, cealaltă de picior, la gleznă.

Întâlnirea cu mami

Odată ce a primit brățara de identificare, bebelușul ajunge în brațele mamei. Dacă e vorba de o naștere spontană, „întâlnirea“ poate dura mai mult, dacă este însă o operație prin cezariană, este un pic mai dificil din cauza poziției pe masă a pacientei și a câmpurilor operatorii care nu trebuie atinse ori desterilizate. Însă chiar și-așa, cu bunăvoință din partea tuturor, cei doi se pot bucura unul de altul.

Întâlnirea cu tati și transferul în secția de neonatologie

Din blocul operator, bebe este dus în secția de neonatologie, iar din acest punct, tăticii sunt cei care văd continuarea – pentru că marea majoritate a secțiilor sunt prevăzute cu geamuri sau uși de sticlă, accesul vizual este destul de permisiv. Copilul este îmbăiat și plasat din nou pe o masă radiantă unde i se fac două injecții: fitomenadiona (vitamina K) și vaccinul împotriva hepatitei B. Indiferent că e născut la termen sau prematur, există un risc de hemoragie neonatală. Pentru a o preveni, i se administrează vitamina K, 0,1 ml, intramuscular, într-un picioruș. La ora actuală, în România, schema de vaccinare cuprinde vaccinul împotriva hepatitei B (în primele 24 de ore) și vaccinarea BCG împotriva tuberculozei (în primele 48 de ore). Viitorii părinți au dreptul să își dea acordul sau dezacordul în privința vaccinării.

A doua întâlnire cu mami

Dacă totul decurge bine și nou născutul se adaptează, mama este transferată în salon, unde i se aduce pruncul. În cazul nașterii spontane, lucrul acesta se întâmplă destul de repede, în aproximativ 20, 30 de minute. Dacă e prin cezariană, după operație, pacienta este dusă în departamentul de terapie intensivă sau în postoperatorul de obstetrică al spitalului, unde rămâne de la 2,3 ore până la 24, în funcție de tipul de anestezie – rahianestezie (anestezie locală) sau anestezie generală. Medicul anestezist este cel care decide dacă mama este stabilă și poate fi transferată pe secție, în rezervă.

Icterul accentuat: cum poate fi „detectat“
De ce este important să știm grupul sangvin atât al mamei, cât și al tatălui? Pentru că cea mai frecventă cauză de icter accentuat este incompatibilitatea de grup sangvin sau de RH. În timpul sarcinii, medicul ginecolog recomandă dozarea anticorpilor, acei anticorpi specifici de grup sau de RH, iar dacă rezultatele au oricare altă valoare în afară de negativ, detaliul trebuie menționat încă de la internare, pentru că, practic, există șanse ca nou născutul să facă un icter mai accentuat.

Important!

Ideal este ca, de la prima masă, încă din maternitate, bebe să fie pus la sân. E mai ușor în cazul nașterilor spontane, mai dificil în cazul cezarienelor, dar cu puțină bunăvoință, și de-o parte și de cealaltă, se poate realiza. Nașterea naturală are avantajul instalării rapide a lactației, cea prin cezariană presupune o întârziere de câteva zile pentru ca laptele să fie suficient astfel încât să sature copilul. În multe situații, poate fi nevoie de completarea alimentației și cu formulă de lapte. Important este ca bebe să fie pus inițial la sân și după aceea, dacă mai e nevoie, să i se administreze formulă de lapte praf în completare.

Vigantolul: ce este, cum și de ce se administrează
Vigantolul este vitamina D3 activă, recomandată tuturor sugarilor și copiilor mici din climatul din România. În general, în acest tip de climat, temperat, se consideră că perioada de expunere la soare este mai redusă în timpul anului, exceptând sezonul cald, iar sintetizarea de vitamină D, care ajută la fixarea calciului în oase, nu este suficientă. În acest context, pentru profilaxia rahitismului, copiii primesc câte două picături de vitamina D3, începând din ziua a zecea de viață și până la vârsta de 2 ani. Ulterior, medicul pediatru poate recomanda administrarea ei până la vârsta de 6 ani, pe perioada iernii. Dar asta numai în funcție de examenul clinic și de evoluție.

Scăderea în greutate, icterul și eritemul alergic

  1. În maternitate, toți nou născuții scad în greutate. Scăderea în greutate este considerată o reacție firească atunci când vorbim de 10% la sută din greutatea pe care bebelușul o are la naștere. După aproximativ 10 zile, copilul revine la numărul de kilograme cu care a venit pe lume. Dacă o depășește, cu atât mai bine. La fel, marea majoritate a bebelușilor, în primele zile de la naștere, fac icter.
  2. Icterul este acea colorație mai galbenă a tegumentelor și are drept cauză creșterea nivelului de bilirubină, care se elimină prin urină și prin scaun. În mod normal, un copil bine hrănit, într-un interval de 7, 10, 14 zile, va căpăta acea culoare roz a bebelușilor din poze. Icterul care depășește 3 săptămâni necesită investigații suplimentare.
  3. Tot în primele zile de viață, mulți nou născuți fac eritem alergic – niște buburuze roz sau roșii, un fel de erupție din loc în loc pe piele, care nu are semnificație patologică, exceptând cazurile în care se transformă în pustule (n.r. bubuliță cu puroi). În cazul din urmă, micuții se dau cu diferite unguente specifice, dar în mod normal, o igienă riguroasă (spălarea copilului, schimbarea scutecelor și a hăinuțelor) duce la dispariția de la sine a erupției.

Informații oferite de doamna doctor Irina Iordache Grecea, medic primar pediatru neonatolog Spitalul Sanador

Comments

comments