Sistemul digestiv al bebeluşului

Sistemul digestiv al bebeluşului nu este complet funcțional, dezvoltat și este vulnerabil la infecţii. Orice lucru care intră în gura copilului ajunge în tractul gastro-intestinal, care nu este încă pregătit să lupte împotriva bacteriilor şi al altor agenți patogeni. În primele şase luni, sistemul digestiv al bebeluşului va suferi o schimbare enormă, deoarece se dezvoltă capacitatea de a produce enzime pentru a digera alimente și anticorpi pentru a se proteja.

Alăptarea, modul eficient de a satisface nevoile calorice

În perioada de gestație, copilul a primit substanțe nutritive eliminate prin placentă. La naştere, acest lucru s-a schimbat brusc, dar sistemul digestiv al nou-născutului este încă foarte imatur. Ca urmare, el poate pierde până la 10 la sută din greutatea corpului său, în primele zile ale vieții sale, în timp ce se adaptează la mediul extern. Pentru că stomacul unui nou-născut este mic, copilul are nevoie de hrăniri frecvente, în cantităţi mici de hrană. Laptele matern este bogat în grăsimi, fiind cel mai eficient mod pentru a satisface nevoile sale calorice.

Cu toate că un nou-născut poate digera carbohidraţi şi proteine ​​precum şi grăsimi, pancreasul său nu este pe deplin dezvoltat, astfel încât bebeluşul va produce niveluri mult mai mici de enzime digestive decat un copil mai mare. Enzime din laptele matern vor ajuta saliva bebelușului în compensarea acestui neajuns. În plus, valva esofagiană, care controlează intrarea alimentelor în stomac, este slab dezvoltată. Acesta este motivul pentru care bebeluşii împing afară cu limba când încercați să le introduceţi alimente în gură prea devreme. Aceste deficiențe digestive, împreună cu imaturitatea rinichilor, pot duce la deshidratare, dezechilibru electrolitic și absorbția insuficientă a nutrienților.

Factori ce influențează negativ digestia bebeluşului:

Începerea diversificării înainte de 6 luni și lipsa alăptării. Organizaţia Mondială a Sănătăţii şi Academia Americană a Pediatrilor recomandă alăptarea copilului timp de minimum 1 an, de preferat până la 2 ani.
Alimentarea copilului cu formula de lapte.
Anumite alimente ce pot duce la intoleranţe sau alergii (precum introducerea laptelui de vacă înainte de un an).
Folosirea în exces a medicamentelor: siropuri pentru tuse, antibiotice cu spectru larg, antitermice etc.

 

Bebeluşii nu au dinţi şi nu dispun de suficiente secreţii salivare pentru descompunerea amidonului. Concentraţii semnificative ale enzimelor necesare în digestie nu sunt prezente până la apariţia primilor dinţi, respectiv până la vârsta de aproximativ 5-7 luni. Descompunerea carbohidraţilor complecşi are loc în intestinul subţire şi implică amilaza pancreatică.

Secreţiile gastrice ale nou-născutului conţin pepsină şi acid clorhidric, care descompun efectiv proteinele, mineralele şi grăsimile specifice din laptele matern. Pereţii intestinului subţire sunt extrem de permeabili în timpul primelor 9 luni, asigurând absorbţia nutrienţilor însă nu la fel de eficient ca în cazul copiilor mai mari sau al adulţilor.

Supraalimentarea cauzează o presiune asupra sistemului digestiv şi trebuie evitată (corpul nu mai poate descompune alimentele şi asimila nutrienţii corespunzător). Nu oferiţi băuturi celui mic în timpul meselor. Combinaţia dintre alimente şi lichide încetineşte digestia (sucurile digestive sunt diluate). Apa se consumă înainte cu 15 minute de masă sau după masă, la 30-45 minute.

Sfaturi și recomandări :

Organizaţia Mondială a Sănătăţii ne avertizează să folosim în meniul celor mici alimente bogate în fier, zinc, vitamina A şi recomandă ca în cazul în care copilul nu consumă suficientă hrană solidă, să i se ofere, la indicaţiile medicului pediatru, suplimente nutritive. Dacă hrana solidă nu îi este oferită în cantitate considerabilă, adecvat vârstei, pot apărea diverse situaţii în care copilul nu va mai primi suficientă energie și substanțe nutritive şi vor apărea deficiențe de micro-nutrienți, în special de fier și zinc (anemie spre exemplu), pot apărea probleme cu privire la dezvoltarea optimă a abilităților motorii, cum ar fi mestecatul și acceptarea de către copil de noi gusturi şi texturi.

Oferiţi copilului o varietate de alimente nutritive precum carne, lactate, ouă, fructe şi legume bogate în fier şi vitamina A, grăsimi sănătoase (uleiuri, nuci, seminţe, avocado). Evitaţi îndulcitorii, sucurile sau ceaiurile. Hrăniţi copilul cu linguriţa şi lăsaţi-l în paralel să şi exploreze mâncarea, să o guste, să o simtă. Hrăniţi-i cu răbdare şi încurajaţi-i să mănânce. Încercaţi alimente diverse, texturi, modalitaţi diferite de a găti, eliminaţi factorii care ar putea să îi distragă şi faceţi un ritual din masă, respectând un orar şi servind mereu masa în acelaşi loc. Vorbiţi cu copiii în timpul mesei, povestiţi-le ce mănâncă, cum aţi preparat, treziţi-le interesul pentru mâncare mâncând împreună. Nu neglijaţi mesele care includ hrană solidă şi încercaţi să le oferiţi în fiecare zi produse proaspete, preparate sănătos şi corespunzător vârstei.

Comments

comments