Somnul din timpul zilei

sfatul_medicului_40

Mona Ciurezu, Specialist în liniştirea bebeluşului conform programului “Cel mai fericit bebeluş” al dr. KARP şi Educator certificat de “Disciplină pozitivă”, fără pedeapsă şi fără recompense, ne-a povestit despre somnurile din timpul zilei, pentru că acestea reprezintă una dintre problemele cu care se confruntă părinţii, pe lângă cele cu trezirile nocturne, adormirea greoaie sau lupta de la ora de culcare.

De când începe somnul de zi să fie o problemă?

În cazul majorităţii copiilor, problema somnului de zi se accentuează după vârsta de 6-8 săptămâni. Mai ales în cazul copiilor activi, care nu prea dau semne de somn, ci le dau direct pe cele de oboseală, somnul de zi poate să fie o problemă, chiar din primele zile după naştere. Este important să înţelegem că, la 6-8 săptămâni (vârsta corectată conform celor 40 de săptămâni de sarcină), copilul devine o persoană sociabilă. Astfel, mediul începe să joace un rol mult mai important pentru el, lăsându-se mult mai mult stimulat de mediu, uitând să fie “atenţi” la semnalele pe care i le dă corpul.
Care sunt cele mai frecvente probleme legate de somnurile de zi?
Ei bine, cele mai des întâlnite probleme vizând somnurile de zi includ: somnul foarte scurt (sub 45 de minute); greutatea cu care adoarme copilul; imposibilitatea de-a obţine somnurile de după-amiază; starea de proastă-dispoziţie de după somnul de zi.

Care sunt copiii care se confruntă cu aceste probleme?

Copiii care se confruntă cel mai frecvent cu aceste probleme sunt, în general, cei care au un control intern slab dezvoltat, care nu pot să oprească stimulii externi, riscând să devină uşor obosiţi. Ei au activitate intensă, se stimulează uşor, sunt pozitivi, foarte veseli, reacţionând imediat la zgomote şi lumină.

De ce apare această problemă la somnurile de zi?

Aceşti copii intră într-un cerc vicios: se stimulează uşor şi mult şi, după cum spuneam, ei nu pot să blocheze stimulii externi. Temperamentul lor le dictează acest comportament.
Prin urmare, nu arată semne de somn (cele care spun când este momentul propice să se culce), corpul produce adrenalină pentru a-i ţine în continuare treji, iar părinţii nu văd decât semnele de oboseală, care apar prea târziu.
Atunci copiii fie adorm instant, fie petrec peste 20 de minute să adoarmă. Iar somnul nu are niciodată o durată mare.
Este important să ştim ce fel de temperament are copilul: este genul care arată semne de somn sau direct pe cele de oboseală? În cel de-al doilea caz, este bine să ne informăm care sunt metodele de prevenire.

Le ajunge copiilor un somn de 30-45 de minute?

Depinde de vârsta copilului: copiii până la vârsta de 4 luni nu au ceasul biologic reglat şi atunci poate să existe o variaţie mare de la o zi la alta, de la un somn la altul;
Depinde de somnul avut în vedere: de exemplu, pentru un copil între 4 şi 9 luni, dacă vorbim despre somnul 3 de zi, este perfect normal ca acesta să fie scurt, căci rolul lui este doar de a-l ajuta pe bebe să mai reziste puţin până la somnul de noapte. Nu este menit deci să odihnească creierul ca primele 2 somnuri de zi;
Depinde de dispoziţia copilului la trezire: dacă nu se trezeşte supărat şi are o atitudine pozitivă între somnuri (nu vrea atenţie constantă, nu este mârâit, ci vioi şi vesel), putem să spunem că avem un caz extrem în care unui copil îi ajunge acel somn.

Cum putem lungi somnurile scurte de zi?

Dacă vorbim de un copil peste 6-8 săptămâni, unul care face diferenţa între zi şi noapte, putem să–l culcăm într-o cameră care este perfect întunecată şi, când se trezeşte, să încercăm să-l readormim.
Somnurile de zi ar trebui să urmeze sau nu un program?
Până la vârsta de 4 luni (când se reglează ceasul biologic), este normal să nu existe un program. Dacă, după vârsta de 4 luni, copilul nu-şi face un program şi ora lui de trezire variază foarte mult, putem spune că el nu şi-a reglat ceasul biologic şi nu beneficiază de avantajele acestui lucru. Ceasul biologic de la vârsta de 4 luni funcţionează cel mai bine în condiţii de predictibilitate: masă şi somn la aproximativ aceleaşi ore. Atenţie: un copil care nu-şi ascultă indiciile pe care i le dă corpul, nevoile interne adică, ajunge adesea să fie obosit şi nu-şi poate face singur un program. Părinţii nu trebuie să-l lase singur, ci trebuie să intervină ajutând copilul să-şi creeze un program de somn, cât şi să aibă condiţii de somn prilenice ziua.

Care sunt condiţiile prielnice somnului de zi?

În cazul copiilor problematici, care au dificultăţi cu somnul de zi, condiţiile cele mai prielnice sunt următoarele:
Întuneric: pe întuneric se produce melatonină (după vârsta de 6-8 săptămâni);
Rutina de somn care să-l ajute pe copil să-l “primească “ mai uşor pe Moş Ene;
Folosirea hainelor de somn care sunt îmbrăcate şi seara la culcare: pijamale/sac de dormit;
Zgomotul alb care îl ajută mai ales dacă este extrem de sensibil la zgomotele externe, reacţionând rapid la acestea;
Somnul are loc în pat la somnurile 1 şi 2, după vârsta de 4 luni, căci somnul în mişcare nu are aceleaşi efecte odihnitoare ca cel care se desfăşoară în condiţii statice. În mişcare, creierul tinde să rămână în somnul superficial şi, astfel, nu se intră în somnul profund.
Pentru copiii de până la vârsta de 3 luni care sunt foarte agitaţi, putem reproduce condiţiile din uter (inclusiv înfăşatul). Conform dr. KARP, reproducerea condiţiilor din uter ajută la calmarea bebeluşului şi prelungirea somnului cu până la câteva ore pe zi.

www.bebedoarme.ro

Comments

comments