Timiditatea nu este un defect, iar faptul că un copil este mai puţin îndrăzneţ nu înseamnă că are o problemă. Cum ar fi ca toţi copiii de pe acest pământ să fie înfipţi, tupeişti şi dezgheţaţi? Atunci da, ar fi o problemă! Şi, totuşi, mulţi părinţi se simt uşor stânjeniţi când cel mic este prea timid în anumite situaţii. Iată câteva contexte şi cum pot fi ele „reglate“:

Evită să răspunzi în locul lui!

Dacă intră în contact pentru prima dată cu un necunoscut, chiar dacă este prieten de familie – în sensul că mami şi tati îl ştiu, este posibil să se intimideze la sosirea lui şi să nu răspundă unor întrebări banale, „Cum te cheamă?“ sau „Câţi ani ai?“. Încearcă să nu răspunzi în locul lui, iar dacă o faci, nu completa răspunsul în nici un caz cu „descrierea“: „Este mai timid de felul lui!“. Copilul are nevoie de timp să se familiarizeze cu o persoană străină. Iar etichetarea nu îl va ajuta să scape de timiditate.

Învaţă-l, pas cu pas, să relaţioneze cu oamenii!

Să spunem că mergeţi la cofetărie împreună, unul dintre locurile lui preferate. Învaţă-l să spună „Bună ziua“ vânzătoarei. Este un pas mic, dar important. Pe măsură ce prinde curaj, îi poţi propune să ceară singur prăjitura pe care o doreşte. Este ca şi când faceţi echipă: el ia comanda, mami o plăteşte. Data viitoare puteţi, de ce nu, schimba rolurile.

Inventează jocuri care să stimuleze dialogul!

Sugerează-i un joc, în care tu conversezi cu diferite jucării şi îţi imaginezi diverse scenarii apropiate de realitate. Să spunem că mergeţi în parc şi acolo întâlniţi un copil pe care nu îl ştiţi şi vreţi să vă jucaţi împreună. Este un bun prilej pentru cel mic să te imite şi să dialogheze şi el cu jucăriile. Iar când va fi pus într-o situaţie asemănătoare, are şanse să fie mai puţin timid.

Încurajează-l să lege prietenii!

Cu cât sunt mai diferite tipologiile de copii cu care puiul tău interacţionează, cu atât mai bine. Ideal este să cunoască tipuri mai multe de oameni şi să nu socializeze doar cu micuţi ca el. În afară de ieşirile în parc, îi poţi invita colegii de la grădiniţă acasă. Odată ce îşi va face prieteni, va căpăta încredere în el.

Copiii cu vârsta cuprinsă între doi şi patru ani traversează o etapă de respingere faţă de străini sau colectivităţi mai mari. Orice situaţie nouă din viaţa lui îl poate speria, de aceea este bine să nu fie grăbit. Să aibă timp pentru a se familiariza. Susţinerea şi înţelegerea părinţilor sunt esenţiale. Dacă simte din partea lor siguranţă, lumea în care se învârte va deveni mai prietenoasă.