Târârea şi mersul de-a buşilea

sugar-22

Undeva în jurul vârstei de 5 luni, sau puţin mai târziu, copilul învaţă să se deplaseze fără ajutorul cuiva. Din acest moment, viaţa ta va deveni mai interesantă, dar şi mai grea.

Fiecare copil îşi dezvoltă propriile modalităţi de deplasare. Urmăreşte-ţi cu atenţie piticul. Vei fi cu siguranţă fascinată de felul în care începe să se deplaseze. Unele metode sunt chiar comice. Unii copii se împing pe stomac, cu mult timp înainte de a se putea susţine singuri pe mâini sau pe genunchi. Mulţi copii încep mergând cu spatele, ceea ce pare a fi mai uşor. De multe ori, copiii care pot sta în şezut învaţă să meargă din acestă poziţie, cu o mână în spate, pentru a se împinge şi un picior întins în faţă, pentru a se trage.
Mersul de-a buşilea – susţinerea în mâini şi genunchi şi mişcarea braţelor şi a picioarelor într-o mişcare coordonată, pentru a acoperi o anumită distanţă – ia ceva timp pentru a o dezvolta. Unii bebeluşi relizează acest lucru până la vârsta de 8 luni, altora le trebuie un an sau chiar mai mult pentru a merge bine de-a buşilea. Unii sar peste această etapă direct la mersul în picioare, ţinându-se de mobilă. Alţi copii reuşesc cu succes să meargă de-a buşilea, dar le ia zile, chiar săptămâni pentru a înţelege cum să-şi mişte braţele şi picioarele în aşa fel încât să se poată deplasa înainte. În cele din urmă, majoritatea bebeluşilor vor deveni experţi în folosirea simultană a mâinilor şi picioarelor atunci când merg de-a buşilea. Întorci capul şi când te uiţi din nou, te întrebi „Unde a dispărut bebe?”.
Dacă bebeluşul nu este interesat să meargă de-a buşilea sau se târăşte doar pentru puţin timp înainte de a face altceva, aminteşte-ţi că scopul este mişcarea. Modul în care se mişcă nu este la fel de important ca faptul că este interesat să se deplaseze.
Indiferent de metoda pe care cel mic o adoptă pentru a se deplasa, cea mai importantă sarcină pe care o ai, este să amenajezi casa, pentru a preveni eventualele accidente. Încearcă să priveşti prin ochii copilului, de la o altitudine de mai puţin de o jumătate de metru deasupra podelei.

Iată câteva precauţii pe care trebuie să le iei:

  • Instalează porţi de siguranţă la capătul de sus şi de jos al scărilor. Poţi instala aceste porţi şi la uşa unor camere unde nu doreşti să intre cel mic;
  • Acoperă cu sisteme de siguranţă toate prizele nefolosite sau astupă-le cu bandă adezivă, astfel încât copilul să nu-şi poată băga degetele sau diferite obiecte în ele;
  • Când copilul se află pe podea, verifică dacă toate lămpile şi aparatele mici sunt scoase din priză, dacă nu poate să ajungă la firele lor şi să le tragă peste el (nu uita după ce scoţi un aparat din priză, acoperă priza cu un sistem de siguranţă.
  • Asigură-te că podeaua este curată şi că nu există obiecte mici, cu care copilul s-ar putea asfixia sau pe care le-ar putea înghiţi;
  • Instalează încuietori de siguranţă la toate dulapurile de la nivelul lui. Însă chiar dacă ai instalat aceste încuietori (care nu sunt 100% sigure), este mai bine să depozitezi substanţele periculoase, de exemplu detergenţii, în dulapuri unde el nu poate ajunge;
  • Ţine obiectele care se pot sparge departe de cel mic, atât de dragul lui cât şi de dragul obiectelor respective.
    Va trebui ceva timp pentru a te obişnui cu noile responsabilităţi care apar după ce copilul începe să se deplaseze singur. Într-o clipă el poate fi la picioarele tale, şi în următorul moment poate fi în altă cameră, unde poate păţi ceva. Unii copii sunt mai greu de supravegheat decât alţii. O regulă de aur este să nu scapi nicio clipă din ochi copilul care se poate deplasa singur.
    Cum îl încurajezi pe cel mic să meargă de-a buşilea:
  • Pune-l pe o podea curată şi oferă-i ocazia să îşi mişte mânuţele şi picioarele pentru a se târî.
  • Dă-i motive să se deplaseze. Aşează-te şi tu pe podea, şi încurajează-l să se mişte. Pune o jucărie aproape de el, dar nu suficient de aproape încât să o poată lua cu mâna.
  • Felicită-l pentru efortul pe care îl depune. Îmbrăţişează-l şi pupă-l de fiecare dată când se deplasează în patru lăbuţe spre jucării.

 

Bebeluşii îşi dezvoltă abilităţile prin metode diferite, şi la momente diferite. Dar, în cazul în care bebeluşul tău nu s-a arătat interesat de mişcare în nici un fel (fie că e vorba de târât, mers de-a buşilea sau rostogolit), nu a învăţat să-şi mişte mâinile şi picioarele într-o mişcare coordonată sau nu a învăţat să-şi folosească ambele mâini şi picioare până la un an, du-l imediat la medic. Nu uita că bebeluşii născuţi prematur se dezvoltă mai greu (cu câteva luni mai târziu decât copiii născuţi la termen).

Comments

comments