Tăticii de azi sunt cu mult mai implicaţi!

editorial

Suntem departe de vremurile în care tăticii stăteau distanţi şi reprezentau partea familiei care se ocupă cu disciplina. Există şi studii care stau la baza afirmaţiei că tăticii din ziua de azi sunt cu mult mai implicaţi, nu numai prin prisma unui stil de viaţă decent, dar prin implicarea propriu-zisă în comunicarea cu cel mic şi dezvoltarea acestuia. Mai mult, tăticii de azi se implică tot mai activ în rezolvarea problemelor casnice, ceea ce nu am putea spune că ne deranjează pe noi mamele, mai ales ca şi noi am ieşit din sfera strictă a îngrijirii exclusive a copilului.
Mulţi bărbaţi susţin că jobul de părinte este una dintre cele mai frumoase perioade din viaţa lor. Pe de altă parte acest nou val se luptă cu paradigma parentingului tradiţionalist, care mai are încă adepţii săi. Unii bărbaţi care aleg să petreacă primele săptămâni din viaţa copiilor alături de aceştia, susţin că după un concediu de două-trei săptămâni resimt o reacţie neplăcută din partea şefilor şi a colegilor. Este într-adevăr o luptă între viaţa de familie şi cea de serviciu, pe care bărbaţii trebuie să o ducă în spate.
Cu toate acestea, mamele din ziua de azi caută metode de angajare pentru a creşte venitul familiei, iar taţii se văd puşi în postura de a se implica mai mult în viaţa de familie şi în preluarea unor îndatoriri care până atunci aparţineau femeii. Sunt convinsă că mai mult de jumătate din bărbaţii din ziua de azi ar susţine că sunt mai implicaţi în viaţa de familie şi în creşterea copiilor, prin comparaţie cu taţii lor. Tăticii din ziua de azi schimbă scutece, fac cumpărăturile, pregătesc cina, se ocupă de treburile gospodăreşti! Deşi nu este recunoscută cu voce tare de către taţii noştri, probabil că aceştia se temeau să se implice în treburile pe care în mod normal le face o mamă, pentru că astfel le scădea stima în ochii copilului, care îşi vede tatăl ca pe un erou care munceşte şi susţine financiar familia. Cu toate acestea, mentalităţile s-au schimbat dramatic, pentru că mulţi taţi susţin că ar renunţa la jobul lor pentru a avea grijă de copii, dacă situaţia financiară le-ar permite asta.
Sincer, cred că de-a lungul timpului le-au fost aduse deservicii taţilor. Soţul meu se descurcă de minune cu fetiţa noastră, este minunat când îl văd cum o alintă, cum îi vorbeşte, cum are grijă de ea şi o hrăneşte.
Când aud poveşti de la mama, referitor la părinţii ei, este uimitor felul în care au evoluat vremurile. Taţilor nu le era permis accesul în sala de naştere, soseau acasă de la muncă şi tot ce făceau era să-şi mângâie copiii pe cap şi să-i trimită duios la culcare. Nu se aştepta o implicare din partea soţului în treburile gospodăreşti! Ţelul tatălui era “munca”, al mamei era “casa”.

Comments

comments