7 întrebări esenţiale despre alergii

Doamna dr. Brânduşa Petruţescu, medic specialist în dermatologie şi alergologie, a vorbit pentru bebeTEIubesc.ro despre alergii. Respiratorii sau alimentare, cu manifestări în rândul bebeluşilor sau al adulţilor, iată 7 lucruri esenţiale despre ele:

Care sunt cel mai des întâlnite alergii?

Şi la bebeluşi, şi la adulţi în general, alergiile cel mai des întâlnite sunt cele respiratorii, nu cele alimentare. Dintre alergenele respiratorii, aşa-numitele aeroalergene, cel mai frecvent implicate sunt alergenele care provin din acarienii existenţi în praful din casă. Urmează alergenele din mucegaiuri şi cele din polenuri. Mai rar, pot fi implicate şi alergenele din epitelii de animale (câine, pisică) şi, de asemenea, alergenele medicamentoase.

Sunt indicate testele alergologice în rândul bebeluşilor?

În cazul în care există simptome de alergie – fie respiratorii, fie digestive sau manifestări cutanate, care pot apărea încă din prima lună de viaţă – este bine să ne adresăm medicului specialist alergolog pentru o evaluare alergologică. Aceasta se poate face prin teste cutanate – care, din păcate, la bebeluşii sub şase luni, nu sunt relevante, din cauza faptului că pielea nu reacţionează la alergenele aplicate suficient de intens şi testele nu pot fi interpretate în context clinic, fiind nevoie, în consecinţă de efectuarea unor teste din sânge, aşa numitele imunoglobuline E specifice. Se pot determina din sângele periferic recoltat, după care se obţin anumite valori. Există o anumită  valoare limită peste care se poate aprecia că bebeluşul are alergie la respectivul alergen.

Cum facem diferenţa dintre o alergie respiratorie şi o răceală?

De multe ori, simptomele unei banale răceli se pot confunda cu cele ale unei alergii – strănutul, lăcrimarea, mâncărimea la nivelul nasului, secreţiile nazale abundente pot fi prezente şi în alergie, şi în răceală. În schimb, dacă simpla răceală se remite în aproximativ două săptămâni, în cazul unei alergii, simptomele persistă mai mult timp şi revin de fiecare dată când bebeluşul/copilul intră în contact cu alergenii respectivi – praful de casă, polenurile, epiteliile de animale. În acest context, simptomele sunt reproductibile, adică reapar când copilul este expus alergenului. De aceea, dacă simptomele persistă mai mult de două săptămâni, este bine ca părintele să se adreseze medicului specialist alergolog pentru o evaluare.

Care este sezonul în care apar cele mai multe alergii?

Pentru că expunerea începe încă din viaţa intrauterină şi pentru că majoritatea timpului ni-l petrecem în interior, cele mai dese alergii respiratorii sunt la acarienii din praful de casă. Contactul cu acarienii din praful de casă este destul de greu de evitat. Există posibilitatea să reducem încărcarea din locuinţe prin curăţenie strictă, aspirare, îndepărtarea mobilierului în exces, a covoarelor, a draperiilor, toate putând deveni surse de acarieni. Concentraţia maximă de acarieni din praful de casă este mai mare în sezonul rece. Prin urmare, simptomele respiratorii se agravează, în general, în această parte a anului.

Dacă ne dorim un animal de casă, ştiind că părul acestuia poate provoca alergii, cum procedăm?

În primul rând, e bine de ştiut că nu părul este alergenul, ci epiteliul, adică acea descuamare de pe pielea animalului. Arată ca o mătreaţă foarte fină, se ridică în aer şi pătrunde în căile respiratorii declanşând inclusiv crize de astm. Saliva şi urina animalului au şi ele potenţial alergizant. Aşadar, nu există rasă de animale cu blană care să nu fie cu potenţial alergizant şi e recomandat să le evităm în cazul în care avem această predispoziţie la alergii.

Care sunt alimentele cu potenţial alergizant la bebeluşi/copii şi adulţi?

Alergiile alimentare sunt mult mai frecvente la copilul mic decât la adult şi cel mai des sunt implicate proteinele din laptele de vacă, apoi oul, în special albuşul, urmează peştele, soia, arahidele, mai rar folosite la bebeluşi, glutenul din cereale poate determina şi reacţii de intoleranţă, dar şi alergii, şi, de asemenea, proteinele din lapte de soia, fructele de mare, un alergen alimentar extrem de puternic la adulţi.

Ce diferenţă există între intoleranţă şi alergii?

Alergiile au un mecanism imunologic, implică manifestări legate de sistemul imunitar, iar intoleranţele nu au mecanism imunologic şi sunt determinate în general de deficite enzimatice. Intoleranţa la lactoză, de exemplu, este de fapt un deficit al unei enzime, care se numeşte lactază (prezentă la nivelul mucoasei intestinale), şi poate fi congenitală (sunt bebeluşi care se nasc cu intoleranţă la lactoză, şi-atunci trebuie scoase complet din alimentaţie laptele dulce şi lactoza), dar poate fi şi dobândită, tranzitorie (se manifestă doar pe parcursul unei enterocolite). Cât despre intoleranţa la gluten, este o boală autoimună, din nou cu o componentă genetică. În ţările civilizate se fac analize screening la toţi bebeluşii, cu scopul de a se depista dacă au această genă, care îi predispune la intoleranţă la gluten şi care apare doar la consumul de alimente ce conţin gluten sau proteine asemănătoare glutenului (grâu, orz, secară). Ovăzul, însă, este o cereală sigură, bine tolerată de bebeluşi.s