Care sunt fructele care pot cauza alergii în rândul copiilor? Ce anume trebuie să facem atunci când observăm că micuţul nostru are intoleranţă la căpşuni, banane sau chiar la banalul măr? Doamna dr. Liliana Calapod, medic primar pediatrie la BBCARE MEDICAL CENTER, ne-a răspuns la toate întrebările şi ne-a oferit soluţii pentru fiecare caz în parte.

Revista Copii şi Părinţi: Cum ne dăm seama că un copil este alergic la fructe?

Dr. Liliana Calapod: Alergiile cauzate de fructe se manifestă, în rândul copiilor, ca şi la adulţi. Ce înseamnă, de fapt, să faci alergie la un fruct? Înseamnă să ai o reacţie locală, în zona gurii – cum se întâmplă în cazul căpşunilor, de exemplu. Dacă această reacţie persistă şi se repetă la consumul aceluiaşi fruct, te poţi gândi că manifeşti alergie la produsul respectiv. Asta ar fi, să spunem, o formă de alergie uşoară, care ar trebui să ne dea deja de gândit.

Să înţelegem că alergia la fructe poate fi ereditară?

Sigur că poate fi! Nu este obligatoriu, dar ea poate fi ereditară. Atunci când un părinte este alergic la căpşuni, nu o să ne grăbim să-i dăm bebeluşului căpşuni. Deci alergia la căpşuni şi, în general, la fructele cu seminţe mici (zmeură, kiwi) poate fi moştenită de către copii.

Care mai sunt fructele „periculoase“ în acest sens?

Cele mai frecvente sunt fructele cu seminţe mici, de care am spus şi mai sus: căpşuni, zmeură, kiwi. Însă cu potenţial alergizant sunt şi citricele, bananele, fructele exotice (ananas, mango). Practic, orice fruct poate provoca alergii.

Chiar şi banalul măr?

Da, şi mărul. Am avut, de exemplu, un pacient cu alergie la măr. Se întâmplă foarte rar, e drept. În situaţia respectivă, era vorba de un copil plurialergic. Avea alergie, de exemplu, şi la morcov, la alimente care nu sunt de obicei alergizante. Însă cele cu potenţial alergizant rămân cele despre care am amintit deja.

Pentru siguranţa copiilor şi, implicit, a mămicilor, de la ce vârstă este recomandat să introducem aceste fructe în alimentaţie?

Fructele cu potenţial alergizant, cum ar fi căpşunile, se introduc, pentru siguranţă, după vârsta de un an, iar banana, ananasul, mango, fructele exotice în general, cam după 9 luni.

În cazul unei forme uşoare de alergie, cum se tratează ea acasă?

Primul lucru pe care trebuie să-l facem este să scoatem alimentul alergizant din alimentaţia copilului. Şi apoi, îi administrăm un antialergic, de obicei oral – există diverse medicamente sub formă de sirop sau picături cu efect antialergic. Formele medii către severe se pot trata şi în cabinetele medicale, prin injecţii cu cortizon pe venă sau intramuscular, ori cu adrenalină, subcutanat (sub piele), însă noi, de regulă, trimitem la camera de gardă, pentru că nu se ştie niciodată dacă nu e nevoie de intubaţie într-o secţie de terapie intensivă.

Care sunt simptomele mai complicate?

În afară de formele de alergie uşoară, există şi alte manifestări care pot fi de natură gastro intestinală (vărsături, dureri de burtă, crampe, diaree) sau reacţii cutanate (de la simple iritaţii, până la urticarie – petele acelea proeminente, roşii, calde, care au contur neregulat şi pruriginoase, cu senzaţie de mâncărime). Acestea sunt alte forme de alergie. Sau unii au manifestări respiratorii – au consumat fructul la care este alergic, după care au o criză de astm, cu senzaţie de sufocare, disconfort, respiraţie dificilă, zgomote răguşite în piept sau strănut, curs de nas şi chiar conjunctivită (inflamarea pleoapelor, a albului ochilor, fără secreţii însă, pentru că nu e conjunctivită transmisă prin microb sau prin mână murdară).

Există şi o formă extremă de alergie?

Da, este vorba de şocul anafilactic. De altfel, alergie cu şoc anafilactic poţi face la orice, şi la alimente (cum sunt fructele), şi la medicamente, şi la înţepături de insecte. Şocul anafilactic este, în oricare dintre cazuri, o urgenţă medicală.

Cum se manifestă copilul în cazul unui şoc anafilactic?

Copilul aproape că se sufocă, i se umflă limba, buzele, gâtul. Trebuie, în această situaţie, să i se protejeze căile respiratorii, să fie intubat, adică ajutat să respire. Sau, cu alte cuvinte, trebuie dus cât mai repede la spital.

Până a ajunge cu el la medic, ce trebuie să facă un părinte?

Provocarea vărsăturii nu este de multe ori o idee bună, în cazul în care este în şoc anafilactic. Pentru că, în acest context, vărsătura provocată îi poate inunda căile respiratorii. Căile nu mai sunt libere, sunt deja edemaţiate (n.r. umflate), inclusiv căile digestive, şi nu mai permit scoaterea alimentului nepotrivit din stomac. În acest caz, cea mai bună soluţie este fie să sune la 112, fie să urce copilul în maşină şi dus la cea mai apropiată cameră de gardă.

Text: Anca Hromadnik