Alimentaţia complementară

promo_68

În momentul în care deveniţi mame vă asumaţi o mare responsabilitate faţă de bebeluşi. Primii ani de viaţă, când ei învaţă să vorbească, să meargă şi să mănânce, sunt decisivi pentru dezvoltarea lor ulterioară. În primul an de viaţă laptele matern este cea mai bună hrană pentru micuţi. Cu toate acestea, medicii pediatrii recomandă diversificarea meniului unui bebeluş în jurul vârstei de şase luni.

Înainte de a împlini şase luni, majoritatea copiilor nu au sistemul digestiv suficient de bine dezvoltat pentru a prelucra eficient şi sigur hrana solidă. Mulţi dintre ei nu-şi pot controla destul de bine muşchii limbii şi ai gurii, astfel încât să poată înghiţi mâncarea solidă fără să se înece.

Pentru a afla care este momentul optim în care se poate începe diversificarea, observaţi-l cu atenţie pe cel mic. Dacă bebeluşul introduce frecvent mânuţa în gură, se uită cu interes după fiecare lingură sau furculiţă pe care mami sau tati o duc la gură atunci când mănâncă, nu mai pare mulţumit doar cu lăpticul, sunt câteva indicii că bebeluşul are nevoie de o alimentaţie complementară.

Şi greutatea bebeluşului vă semnalează când puteţi începe cu primele încercări de a-l hrăni cu linguriţa. Dacă bebeluşul nu mai ia în greutate o perioadă mai lungă de timp, încercaţi să-i diversificaţi planul de alimentaţie.
Alimentele date copilului trebuie să fie proapete, să aibă un gust plăcut şi o consistenţă potrivită. Înainte de a face acest pas trebuie să discutaţi cu pediatrul, din cauză că diversificarea precoce a alimentaţiei duce la risc crescut de reacţii alergice şi intoleranţe alimentare, exces prematur de proteine şi glucide, ducând la supraalimentaţie iar mai târziu la obezitate. Pe de altă parte diversificarea târzie poate avea şi ea efecte neplăcute: subnutriţie şi stagnare în creştere, anemie, rahitism şi dezvoltare socială întârziată. De asemenea, de la şase luni pâna la un an este recomandat să le administraţi, în mod constant, un complex de vitamine, preferabil lichid.

Alimentele noi se introduc rând pe rând, la o diferenţă de cel puţin 3 zile una de cealaltă, astfel încât să puteţi observa primele semne de intoleranţă şi să puteţi opri administrarea acelui aliment nou.

Este bine să începeţi cu un piure fin, făcut exclusiv din morcovi, pe care să-l oferiţi copilului cel mai bine înainte de alăptare, când nu este încă sătul. Acesta este uşor de digerat şi bebeluşilor le place gustul lui dulceag. Morcovul conţine carotenoizi, substanţă care sintetizaeză vitamina A în organismul copilului. La început sunt suficiente 2-3 linguriţe. Ulterior puteţi încerca să măriţi treptat cantitatea de legume, ţinând cont că proporţional cu aceasta scade cantitatea de lapte pe care o va consuma la masa respectivă.

Trebuie ştiut că la primele încercări, până când bebeluşul învaţă să-şi coordoneze mişcările limbii pentru mâncatul cu linguriţa, o mare parte din conţinutul acesteia nu va ajunge în guriţă, ci pe bărbiţă. În caz că bebeluşul este foarte înfometat şi nerăbdător, este recomandat să îi daţi mai întăi lapte şi să încercaţi mai apoi să îi oferiţi câteva linguriţe de piure de legume.
Puteţi să favorizaţi procesul de învăţare (care poate dura câteva săptămâni) folosind o linguriţă de plastic nu foarte lată şi numai uşor adâncită, din care bebeluşul va putea la început să mănânce mai mult „sugând“, aşa cum este obişnuit.
Pentru piureul de legume (morcovi, cartofi, dovlecei, ţelină, păstârnac, pătrunjel, ardei gras, roşii, frunze de salată, ştevie, spanac) acestea se vor fierbe în oala cu presiune (la abur), cu puţină apă, iar apoi mixate în blender, amestecul fiind subţiat cu puţină zeamă în care au fiert. Poate fi păstrat la congelator, porţionat, chiar până la o perioadă de 7 zile.Nu se va adăuga sare deoarece rinichii sugarului nu suportă excesul de sare. Nici zahărul nu este necesar, acesta predispune la obezitate, obişnuieşte pe copil cu dulciurile, care au efecte nefaste asupra apetitului, dentiţiei şi creşterii. Este complet interzisă mierea în perioada de sugar (predispune la carii dentare, este purtatoare de infecţii).

În jurul vârstei de 6 luni este nevoie să introduceţi în alimentaţia copilului şi carnea de pasăre sau de viţel, surse bogate în fier foarte uşor de asimilat având în vedere că bebeluşul soseşte pe lume cu rezerve importante de fier care se diminuează simţitor în jurul vârstei de 5 luni, aceasta manifestân-du-se în unele cazuri şi prin anemie. Se va începe cu 1-2 linguriţe de carne pasată în piure şi se va continua progresiv până la 1 lingură pe zi. Până la vârsta de 1 an nu trebuie depăşită cantitatea de 50-60 g pe zi.
În absenţa cărnii, bebeluşului i se va da brânză de vaci, făcută în casă din lapte de vacă fiert.
În 3 zile pe săptămână, bebeluşul va primi gălbenuş de ou, fiert timp de 10 minute, introdus, de asemenea, progresiv. Albuşul, având potenţial alergizant va fi consumat de sugar după vârsta de 1 an.
Piureul va fi îmbogăţit caloric cu ulei sau unt, iar în momentul servirii se vor adăuga câteva frunze de pătrunjel sau mărar pentru aportul de vitamina C pe care îl aduc.
La 4 zile după introducerea piureului de legume, se va introduce piureul de fructe (măr crud sau copt, banană, suc de portocală, pere, caise, piersici, pepene galben, mango, avocado) în intervalul orar 9-10. După vârsta de 1 an cel mic poate consuma şi alte fructe cu poteţial alergizant: kiwi, zmeură, căpşune, mure, fragi. Piureul de fructe nu se va îndulci.

Este indicat ca masa de seară să fie formată din cereale deoarece este mai consistentă şi îi va ţine bebeluşului de foame noaptea. Cerealele pentru micuţi sunt de mai multe tipuri, simple sau cu fructe. Prin încercări repetate, micuţul dumneavoastră va hotărî el care îi plac mai mult. Nu puneţi prea multe cereale în lapte, acesta trebuie să aibă consistenţa unei smântâni apoase.
Cerealele conţin fibre, carbohidranţi, vitaminele din complexul B şi fier. Alegeţi cu grijă tipul de cereale pe care vreţi să îl daţi copilului dumneavoastră deoarece este indicat ca cerealele să conţină cât mai puţin zahăr şi cât mai multe fibre. Nu cumpăraţi cereale care să conţină grasimi parţial hidrogenate, ulei de palmier sau cocos. Citiţi cu atenţie eticheta şi cumpăraţi cerealele care conţin, în lista de ingrediente, cât mai multe vitamine. Pediatrii şi nutriţioniştii nu recomandă cerealele pentru copiii care au o greutate mai mare decât cea normală pentru vârsta lor. Cerealele sunt bogate în calorii şi pot determina micuţul să ia prea mult în greutate.
Pe la vârsta de 7 luni, sugarul poate primi în alimentaţie şi iaurt, cu termen de expirare rezonabil, fără aditivi (se evită iaurturile cu fructe din comerţ), iar după vârsta de 10-11 luni peşte (potenţial alergizant). Sugestii de combinare a iaurtului: iaurt cu sos de mere şi o picătură de praf de scorţişoară, iaurt cu piure de avocado (după 9 luni), iaurt cu piersici, iaurt cu struguri curăţaţi de sâmburi şi pieliţă, banane sau alte fructe pasate.
Mesele de diversificare, până la acceptarea totală, vor fi suplimentate cu laptele primit anterior.

Când bebeluşii trec de la dieta bazată exclusiv pe laptele matern la hrana solidă, cu gusturi diverse, ei refuză adesea noile alimente. Nutriţioniştii spun că oferindu-le alimente cu arome cât mai diversificate, vor accepta mai uşor schimbarea hranei.

Mama nu trebuie să forţeze copilul să mănânce alimente pe care acesta le-a refuzat de mai multe ori. Specialistii susţin că un copil care mănâncă sub ameninţare işi pierde o parte din propria identitate. Mai mult, apetitul lui scade, lucru ce-i afectează dezvoltarea.

Luaţi-vă toate măsurile de igiena în privinţa mâncării copilului. Sistemul lui imunitar va avea nevoie de circa doi ani până se va dezvolta complet, de aceea poate fi sensibil la inmulţirea bacteriilor.
Aveţi grijă ca mâinile şi toate ustensilele folosite la prepararea şi hrănirea copilului să fie perfect curate.
Nu îl hrăniţi direct din borcănelul cu mâncare pentru copii. Scoateţi cu lingura într-o căniţă cât credeţi că va mânca şi hrăniţi-l din ea. Altfel bacteriile din gura copilului vor ajunge în borcan şi se vor înmulţi în preparatul rămas până la urmatoarea masă.
Luaţi aceleaşi precauţii cu mâncarea copilului ca şi cu a dumneavoastră. Nu lăsaţi mâncarea la temperatura camerei mai mult de o oră. Puneţi repede în frigider borcanele care au fost deschise (ca şi preparatele de lapte şi laptele de sân).

Când copilul începe să mănânce mâncare obişnuită sau mâncare pentru copii preparată în casă, aveţi grijă să o fierbeţi suficient, mai ales felurile cu carne.
Alimentaţia complementară optimă depinde nu numai cu ce este alimentat copilul dar şi cum, unde, când şi de câtre cine. Trebuie hrănit de o persoană cu care copilul are legături emoţionale, care să-i vorbească, să stabilească „contact ochi în ochi” cu el, masa să fie un „moment de dragoste” consumată într-o atmosferă de siguranţă.

SFAT

Nu vă grăbiţi să introduceţi cât mai multe alimente la începutul diversificaţiei. Lăsaţi copilul să se obişnuiască cu ele şi urmaţi schema de alimentaţie corectă dacă doriţi să aveţi un copil sănătos.

Comments

comments