Când sunt afecţiunile cardiovasculare un pericol pentru sarcină, cum putem preveni bolile de inimă şi ce înseamnă o dietă sănătoasă pentru o inimă sănătoasă? Sunt doar o parte dintre întrebările la care ne-a răspuns Dr. Nicoleta Dăscăleanu, medic specialist cardiolog.

Revista „Copii şi Părinţi“: Ce v-a determinat să vă specializați în cardiologie?

Dr. Nicoleta Dăscăleanu: Este o „iubire“ mai veche a mea şi consider că, dacă inimă nu e, nimic nu mai e!

Din experiența dvs. cu pacienții, există o preponderență mai mare de afecțiuni cardiovasculare la o anumită categorie de vârstă sau la un anumit gen/sex?

Da, există o preponderenţă mai mare a afecţiunilor cardiovasculare la persoanele care prezintă aşa numiţii factori de risc cardiovascular cum ar fi: fumatul, consumul excesiv de alcool, obezitatea, sedentarismul, dislipidemia, istoricul familial de boli cardiace, hipertensiunea arterială, diabetul zaharat. La ambele sexe, riscul de boală cardiovasculară creşte odată cu vârsta şi se consideră că limita de vârstă de apariţie a bolilor cardiace este de peste 45 ani la bărbaţi şi de peste 55 ani la femei, dar nu există o regulă generală. De exemplu, am întâlnit în practică şi bărbaţi care au avut un infarct de miocard la vârsta de 40 ani sau femei la 36 ani. Cei mai mulţi pacienţi tineri care au avut un infarct de miocard au fost fumători.

Există anumite simptome după care o mamă își poate da seama de eventuale boli cardiovasculare în cazul copilului ei?

În general, mamele sesisează anumite modificări în comportamentul sau starea copilului chiar din perioada de nou-născut: plânsul de un anumit tip sau somnolenţă, tulburările de alimentaţie, cianoza (culoarea albăstruie) de la nivelul unghiilor sau din jurul gurii. Când copilul este mai mare, mama poate observa perioade de leşin la copil, cianoza sau chiar situaţii când copilul îi spune că nu poate respira bine, că inima îi bate prea repede sau că oboseşte.

Atunci când copilul se naște cu o afecțiune cardiovasculară, ce sfaturi le-ați da părinților?

În primul rând, trebuie diagnosticată corect afecţiunea cardiovasculară a copilului. De exemplu, unele malformaţii cardiovasculare se pot opera din primele luni de viaţă, pe când alte patologii se pot trata după ce copilul mai creşte. Cel mai important lucru pe care îl pot face părinţii unui copil cu afecţiune cardiovasculară este să meargă la un medic cardiolog, de preferat cu supraspecializare pe cardiologie pediatrică şi, după consultul iniţial, să fie supravegheat periodic.

Dacă o femeie suferă de afecțiuni cardiovasculare, ar putea-o împiedica asta să conceapă un copil?

Depinde de patologia cardiacă pe care o prezintă femeia respectivă. Sarcina constituie o contraindicaţie absolută în unele boli cardiace cum ar fi: valvulopatiile de tipul stenoză mitrală sau stenoza aortică strânsă, hipertensiune arterială pulmonară de orice cauză etc, dar există şi afecţiuni cardiace în care este posibilă o sarcină, însă cu supraveghere atentă şi cu prezenţa unor riscuri atât pentru mamă, cât şi pentru făt. O femeie care este cunoscută cu patologie cardiovasculară este necesar să meargă la un consult cardiologic amănunţit înainte de conceperea unui copil; de asemenea, este recomandat să discute cu medicul curant toate aspectele legate de prezenţa şi evoluţia ulterioară a sarcinii.

Care sunt semnele care anunță un infarct miocardic?

Semnele clasice care anunţă prezenţa unui infarct de miocard sunt: durerea de la nivelul toracelui anterior (mai frecvent la nivelul sternului), de intensitate mare, care nu este influenţată de mişcare, are un caracter de apăsare, constricţie, arsură, poate iradia în gât, mandibulă sau în braţul stâng până la nivelul mâinii stângi şi degetelor, cu o durată de peste 30 minute şi care nu cedează la administrarea de nitroglicerină sublingual. Uneori, aceste caractere ale durerii sunt atipice şi persoana prezintă doar un disconfort toracic, un junghi toracic ori înţepătură precordială. Alte simptome asociate durerii sunt: paloarea, transpiraţiile abundente, greaţa, vărsături, o stare de anxietate accentuată. Pe de altă parte, nu orice înţepătură sau junghi precordial anunţă un infarct, depinde şi de contextul în care apar aceste simptome: un efort fizic intens sau un stres emoţional, cât şi existenţa factorilor de risc pe care i-am enumerat mai sus sau prezenţa unei boli coronariene preexistente.

Cum se acordă primul ajutor în cazul unui infarct?

În momentul în care se presupune că o persoană ar avea un infarct miocardic, cel care este în preajmă ar trebui să alerteze serviciul de urgenţă şi să solicite o ambulanţă, să nu părăsească pacientul, să încerce să-l liniştească, să îl ţină permanent sub supraveghere, iar dacă pacientul prezintă un stop cardiac, salvatorul să solicite ajutor celor din jur şi să înceapă măsurile de resuscitare cardiorespiratorie.

Ce tipuri de exerciții fizice sunt recomandate persoanelor cu afecțiuni cardiovasculare?

Persoanele cunoscute cu afecţiuni cardiovasculare pot practica exerciţii fizice în cadrul programelor de recuperare cardiovasculară care se iniţiază în unele centre universitare din ţară. De exemplu, în Iaşi, există Secţia de recuperare medicală cardiovasculară din cadrul Spitalului Clinic de Recuperare Iaşi, sub îndrumarea domnului profesor doctor Florin Mitu. Astfel de pacienţi necesită o evaluare medicală iniţială şi, sub supravegherea personalului din clinică, sunt învăţaţi tipurile de exerciţii pe care le pot efectua în funcţie de patologia prezentă, exerciţii ce vor creşte în intensitate şi timp în raport cu toleranţa pacientului. Ulterior, pacienţii vor efectua exerciţiile la domiciliu şi sunt rechemaţi periodic în clinică pentru reevaluare, iar rezultatele întâlnite în practică sunt îmbucurătoare.

Care sunt cele mai bune alimente pentru inimă și care cele mai nocive?

Eu, personal, aş enumera în principiu caracteristicile unei diete sănătoase. Aceasta ar trebui să cuprindă: 2-3 porţii de fructe pe zi, 2-3 porţii de legume pe zi, 30-45g fibre pe zi, de preferat din produsele de grâu integral, 30 g nuci nesărate pe zi, consum de carne de peşte de 1-2 ori pe săptămână, înlocuirea grăsimilor saturate cu grăsimi nesaturate şi evitarea consumului de alcool şi băuturi îndulcite cu zahăr.

Dacă ar fi să enumerați câteva reguli esențiale de urmat pentru a avea grijă de inima noastră, care ar fi ele?

Printre regulile de bază, importante pentru prevenţia cardiovasculară, se numără: evitarea expunerii la tutun în orice formă, exerciţii fizice regulate, menţinerea unei greutăţi corporale normale, o dietă sănătoasă şi evitarea stresului psiho-emoţional.

Mic dicţionar medical

Dislipidemia Conform

DEX, dislipidemia presupune „o modificare în exces sau în deficit a concentraţiei lipidelor sangvine“. Dr. Marilena Constantin, medic primar medicină generală şi specialist în diabet, nutriţie şi boli metabolice, o defineşte ca fiind „o afecţiune caracterizată prin alterarea metabolismului grăsimilor, evidenţiată prin modificarea valorilor colesterolului, LDL şi HDL, şi trigliceridelor“. Dislipidemia poate fi genetică sau secundară altor afecţiuni.

Stenoza mitrală

Stenoza mitrală este o leziune la nivelul valvei mitrale (cea care permite circulaţia sângelui dinspre atriul stâng spre ventriculul stâng). Odată prezentă, această stenoză duce la un blocaj în trecerea sângelui din atriul stâng în ventriculul stâng. Urmările sunt: atriul stâng se dilată, apar hipertensiunea pulmonară şi insuficienţa cardiacă dreaptă. (sursă: sfatulmedicului.ro)