“Diversificarea pas cu pas”

“Motto-ul meu: alimentaţia echilibrată este cheia sănătății. Asta îmi doresc să înțeleagă mamele: un copil care mănâncă echilibrat, care este hrănit cu mâncare sănătoasă, va fi un copil sănătos. Îmi doresc să ajut cât mai mulți părinți să își schimbe percepţia asupra alimentaţiei și să aplice principiile sănătoase atât în alimentaţia lor cât și a copiilor.” Cosmina Nițu, tehnician nutriţionist în nutriţia copilului ne-a oferit răspunsuri la cele mai arzătoare întrebări în materie de diversificare.

1. Eşti autoarea cărţii “Diversificarea pas cu pas”, de unde a început povestea ta?

Cosmina Nițu: Povestea mea a început în urmă cu 6 ani, când s-a născut primul meu copil și cred că atunci a fost acel moment când am realizat că alimentaţia familiei trebuie să suporte o schimbare și că trebuie să încep să mă informez. Însă în perioada aceea o făceam și eu ca toate tinerele mămici, căutam informații, citeam tot ceea ce îmi ieşea în cale, fără a avea capacitatea să filtrez informația. Am făcut multe greșeli, le-am îndreptat pe parcurs, pe măsură ce mă informam și astfel, în timp, am învățat să fiu selectivă cu sursele pe care le citesc, deoarece nu tot ceea ce găsim online sau citim în cărți este și conform cu recomandările actuale.
În scurt timp am constatat că citesc mai multe tratate de specialitate și cărți despre nutriţie decât beletristică. Și că încet, încet, această curiozitatea a mea de a mă informa, s-a transformat într-o pasiune. Astfel că m-am decis să fac un curs acreditat de nutriţie, în cadrul unei școli de nutriție. Pasiunea mea este însă alimentaţia copilului, fiind mama a doi băieți minunați. Și acesta este domeniul în care m-am specializat. De aici a apărut și ideea cărții, a ghidului de diversificare mai bine spus. Pentru că, „Diversificarea pas cu pas” este un ghid. Cu ajutorul lui, mamele îmi spun că diversificarea pare mult mai ușoară, că este scurt și cuprinzător, la subiect, răspunzând multor întrebări și temeri ale tinerelor mame.

2. Diversificarea alimentaţiei sugarului este privită cu multă temere cam de toţi părinţii. Cum se face cât mai natural această trecere de la hrana lichidă, constituită exclusiv din lapte matern sau formulă de lapte praf, la cea solidă?

Diversificarea este într-adevăr privită cu temere de majoritatea părinților. Însă este o etapă, ca toate celelalte din viața de părinte și cu cât o privim cu mai multă relaxare, cu atât este mai simplă. Introducerea hranei solide se face începând cu vârsta de 6 luni. Se începe cu legume, sub forma unui piure. Piureul trebuie să fie suficient de gros, astfel încât să rămână pe o lingură și să nu se scurgă. Alimentele solide trebuie să furnizeze suficientă energie, proteine și micronutrienți pentru a acoperi cerințele energetice și nutritive ale copilului, astfel încât, împreună cu laptele matern, să răspundă tuturor nevoilor sale. Trecerea se face treptat, se începe cu câteva lingurițe în primele zile, ajungând la o masă completă în prima luna. Un copil alăptat în vârstă de 6-8 luni are nevoie de 2-3 mese pe zi. Iar mesele se introduc treptat.

3. Sunt cazuri, și nu puține, în care părinții decid încă de la început să-și crească copiii conform curentului raw vegan și din această perspectivă pornesc diversificarea. Cât de bine sau cât de rău este?

Din păcate sunt mulți părinți care nu se informează suficient și adoptă aceeași dietă, același stil de viață pentru copiii lor, ca cel pe care l-au ales pentru ei, ca adulţi. Doar că, cei mici au alte nevoi, proteina animală având un rol important în creșterea și dezvoltarea celor mici. Nu putem să îi privăm de anumite alimente, mai ales în situația în care nu sunt studii concrete în acest sens. Astfel că, eu nu sfătuiesc părinții să crească copiii după aceste tendinţe.

4. Care consideri a fi cele mai grave erori alimentare pe care părinții le fac cu copiii lor?

Sunt câteva erori, printre cele mai grave aș spune că este introducerea zahărului rafinat în alimentaţia copilului. Un aliment ce nu ar trebui să se afle nici în alimentaţia adultului. Zahăr cât mai târziu, după 2-3 ani dacă se poate și atunci cât mai rar. Fructele crude sau uscate sunt tot ceea ce le trebuie copiilor în materie de gust dulce.
Ar mai fi: sarea înainte de 2 ani, mierea înainte de 1 an, începerea diversificării înainte de vârsta de 6 luni dacă nu există temei medical, grăsimile saturate în exces, cele trans (prăjelile în special), mâncarea la borcănaş.

5. Dacă cel mic este mofturos, cum îl ajutăm să accepte mâncarea?

Mâncând împreună, același tip de mâncare, vorbindu-i despre mâncare, luându-l în bucătărie și implicându-l în procesul de preparare al mesei. Nu forţăm niciodată copiii să mănânce, nu facem avionaşe, nu mâncam în pat, în faţa televizorului.

6. Ce te inspiră în crearea reţetelor tale?

În general gătesc cu ce am în cămară, în frigider. Nu țin cont de reţete, combin după bunul plac, după cum se potrivesc alimentele în preparate, după preferinţele copiilor. Inspirația vine din mers și cele mai reușite reţete și aprobate de către copiii mei ajung și pe blogul meu,http://mamipetocuri.com/, pentru a servi drept inspiraţie și altor părinți.