Epilepsia rezistentă la tratamentul medicamentos și dieta cetogenă

Cum ne dăm seama că un copil are epilepsie, în ce situație se recomandă dieta cetogenă, ce este ea, în ce constă și care sunt rezultatele în rândul pacienților? Iată un subiect puțin discutat. Doamna Dr. Veronica Cucoș, medic specialist pediatru, ne-a răspuns, pe larg, la mai multe întrebări pe această temă.

Revista „Copii și Părinți“: Cum își dă seama un părinte că are un copil cu epilepsie? Care sunt simptomele importante și când trebuie să se prezinte de urgență la medic?

Dr. Veronica Cucoș: Epilepsia este „o furtună a creierului, o furtună electrică, cu fulgere și tunete…“. Din cauza acestei furtuni de la nivelul creierului, copilul poate să aibă mișcări ciudate, anormale și să își piardă starea de conștiență. O primă convulsie reprezintă totdeauna o urgență și trebuie mers la medic, dar nu toate convulsiile înseamnă epilepsie. Convulsiile febrile simple, de exemplu, sunt doar datorate imaturității creierului și, deși sunt foarte spectaculoase, iar părinții se sperie foarte tare, nu au impact asupra dezvoltării ulterioare a copilului. Așa că spunem „epilepsie“ când ne referim de fapt la convulsii care se repetă și atunci când copilul nu are febră.

Ce este dieta cetogenică și ce v-a determinat să o aplicați în cazul copiilor cu epilepsie rezistentă la tratamentul medicamentos?

Dieta cetogenică (Keto) este un tratament pentru copii cu anumite forme de epilepsie. Pe vremea lui Hippocrate, bolnavii de epilepsie se tratau cu post negru, adică mai multe zile la rând nu mâncau absolut nimic și beau doar apă, trăind practic prin arderea grăsimilor proprii. În 1920, un grup de profesori de neurologie de la Universitaea Harvard din SUA au oprit crizele unui bolnav de epilesie cu post negru. Problema este că nu poți ține toată viața post negru, or la acești pacienți, a mânca însemna reapariția crizelor. Așa că un doctor de la aceeași Universite a elaborat dieta cetogenă, care este foarte bogată în grăsimi și foarte săracă în carbohidrați, imitând practic ce se întâmpla în corpul omului atunci când ține post negru. În prezent, în mai toate țările din vestul Europei și în America, programul național pentru epilepsie cuprinde 3 metode de tratament: tratament medicamentos, chirurgia epilepsiei și dieta cetogenică. Așadar, există pacienți care, în funcție de tipul de epilepsie, pot fi tratați doar cu dieta cetogenică și/ sau cu medicamente.

Cum ați aflat de ea?

De când eram în facultate eram foarte interesată de nutriție, de compoziția alimentelor și mă tot gândeam că un om bolnav ar avea mult de câștigat dacă ar ține un regim adecvat afecțiunii sale. Așa că atunci când a venit Denise Potter, un dietetician din SUA cu o bogată experiență în dieta cetogenă, și a susținut un seminar despre dieta cetogenă în România, am participat cu mare entuziasm. Dar seminarul acesta cuprindea doar câteva noțiuni de bază, cât să te familiarizezi cu această dietă, total insuficient pentru un doctor care ar vrea să se ocupe cu asta și să aprofundeze subiectul. Am întrebat-o pe Denise cum aș putea să urmez pregătirea oficială pentru un astfel de tratament și mi-a recomandat să mă înscriu la cursul oferit de Universitatea Michigan, așa că asta am și făcut.

Ce vârste au copiii pe care îi tratați recomandându-le această dietă?

Pacienții tratați cu dieta cetogenică sunt de la sugari până la adulți. Nu vârsta este cea care contează atât de mult, cât afecțiunea pentru care ea este prescrisă. Nu eu personal stabilesc oportunitatea punerii unui pacient pe dietă, ci medicul neurolog pediatru, eu practic învăț familia cu noul fel de alimentație al acestui copil, mă asigur că el crește și se dezvoltă armonios și îl ajut să treacă cu bine peste răceli și alte boli ale copilăriei.

Care sunt alimentele incluse în dieta cetogenică?

Cum spuneam, în această dietă se mănâncă foarte multe grăsimi, proteine – o cantitate moderată și foarte puține glucide (carbohidrați). Practic, se consumă carne de toate felurile, ouă, brânză din cea mai grasă, cum este cea maturată, telemeaua veche, cașcaval. Se mai mănâncă și multe legume cu frunze verzi, care au puțini carbohidrați: spanac, salată, varză, pătrunjel. Totul, asezonat cu grăsimi care nu înseamnă doar ulei, ci și nuci, semințe, avocado, unt, smântână. Ce nu mâncăm însă, este partea mai delicată a problemei, pentru că se evită cerealele, cartofii și leguminoasele (mazăre, fasole) și, desigur, mierea și zahărul. Este greu, sunt de acord. Dar dacă suntem în situația de a alege dacă copilul nostru să mai facă convulsii sau să nu-i mai dăm aceste alimente, cred că majoritatea părinților ai căror copii suferă de epilepsie rezistentă la tratament ar alege a doua variantă. Acum putem înlocui făina obișnuită cu făină de konjac, fulgii de cocos sau făină de migdale. Rolul meu în această dietă este să calculez macronutrienții astfel încât să se producă corpi cetonici, care sunt substanțele ce ne apără creierul de convulsii, dar, în același timp, să nu crească colesterolul din sânge sau ca acești copii să se îngrașe.

Se găsesc ușor sau greu pe piața românească aceste alimente?

Depinde de cât de diversificată am vrea să fie dieta. În cazul în care copilul nostru primește o mâncare destul de simplă, cum ar fi, de exemplu, carne cu legume și unt la cuptor, atunci nu este așa de greu. Dar dacă nu poate renunța la pâine? Sau dacă am vrea din când în când să îi mai facem câte o surpriză, cum ar fi un tort de ziua lui? Atunci avem nevoie de următoarele alimente: crema de cocos, laptele de migdale sau făină de konjac, care se găsesc mai ales în magazinele specializate cu produse raw-vegan.

În afară de alimente, la ce alte detalii trebuie să fie atenți pacienții?

Dieta cetogenă este un tratament extraordinar, dar trebuie să fie urmat foarte exact, de aceea este nevoie ca toate alimentele să fie cântărite. Din acest motiv avem neapărată nevoie în primul rând de un cântar. Grăsimile, în general, aderă de pereții vasului, deci se poate ca grăsimile pe care le-am cântărit noi să nu le și mănânce copilul efectiv… De aceea, recomandat este să nu folosim boluri sau farfurii foarte mari pe care să se piardă multe grăsimi, și să avem o paletuță de silicon cu care să curățăm pereții vasului la sfârșitul mesei.

Există anumite restricții atunci când un pacient cu epilepsie rezistentă la tratamentul medicamentos urmează această dietă?

Când un om este în starea de cetoză se simte foarte bine, nu numai că nu face crize epileptice, dar și starea generală a lui este foarte bună. Problema este de fapt atunci când copilul calcă strâmb, mănâncă ceva greșit, cu zahăr sau o bucată de pâine și iese din starea de cetoză. În acel moment, când copilul a ieșit brusc din starea de cetoză, reapar convulsiile. Se face o pregătire cu părintele înainte ca pacientul să înceapă dieta, astfel încât să fie foarte atent la zahărul/ carbohidrații „ascunși“, de exemplu, în medicamente. Cu alte cuvine, toate medicamentele pe care le primește trebuie să fie sub formă de tablete sau supozitoare, chiar și atunci când răcește sau face febră.

Cum ar trebui să se pregătească un pacient cu epilepsie rezistentă la tratamentul medicamentos pentru a urma dieta cetogenică? Sunt anumite analize pe care trebuie să le facă?

În România există aproximativ 500 000 de pacienți cu epilesie, majoritatea dintre ei având vârsta sub 18 ani. Totuși, dintre aceștia, sunt relativ puțini cei care au forme atât de rezistente la tratamentul medicamentos încât să necesite dieta cetogenă. În orice caz, tranșarea situației se face într-un centru specializat, de către un medic neurolog cu experiență în tratarea epilepsiei. Iar înainte de a fi pus efectiv pe dietă, este nevoie să se excludă o serie de boli metabolice care se pot agrava sub dietă sau pur și simplu să nu beneficieze de acest tratament.

Din experiența dumneavoastră, există rezultate la pacienții care urmează această dietă?

Sigur că da, spectaculoase aș putea zice! Să ne imaginăm puțin cum ne simțim după o furtună năprasnică, să spunem că ne-a inundat toată casa, sau după un uragan care a devastat totul în calea lui… Ne ia puțin să ne refacem… Vă dați seama că pe un teren cu foarte multe furtuni și uragane nu mai crește nimic… Ei, acești copii, care ajung să aibă nevoie de tratamentul cu dieta cetogenică, suferă, la nivelul creierului, mai multe astfel de furtuni răvășitoare în fiecare zi. După ce încep dieta, se liniștesc apele și au parte de „o climă mai blândă“, terenul devine fertil și încep lucrurile să rodească, să se așeze, adică încep să facă progrese cognitive, psiho-motorii. Vă pot povesti chiar o întâmplare recentă, despre un pacient care avea până acum foarte, foarte multe convulsii în fiecare zi. De când a început dieta, nu mai are nici una. Iar consecința este fantastică: de când nu mai convulsionează, este atent la lucrurile din jurul lui, se joacă, a început să facă activități pe care orice copil normal le face.

Comments

comments