Importanţa laptelui matern şi programarea metabolică

Cum îi ferim pe bebeluşi de afecţiuni şi alergii, ce presupune programarea metabolică şi ce conţine laptele matern, hrana esenţială a celor mici cel puţin în primele şase luni de viaţă?

Mihaela Oros, medic primar pediatru, a răspuns pentru bebeTEIubesc.ro, la toate aceste întrebări:

Cum putem preveni afecţiunile şi alergiile

Bebeluşii se nasc cu un sistem imunitar imatur. Şi nu doar sistemul imunitar este imatur, în această etapă a vieţii lor ei nu ştiind încă să facă faţă la lumea cu care de-abia s-au întâlnit. Prevenirea infecţiilor înseamnă ca mama să încerce tot posibilul să îl ferească în primul rând de contactul cu persoane bolnave, răcite şi apoi să nu îl scoată în spaţii foarte aglomerate. În privinţa alergiilor, cel mai bun lucru pe care o mamă îl face pentru copilul ei este să-l alăpteze cât mai mult posibil. Recomandările oficiale ale Organizaţiei Mondiale a Sănătăţii în privinţa alăptării sunt până la doi ani. Până la 6 luni, este indicată alăptarea exclusivă – fără suplimente ca apă, ceai, sucuri, pireuri, cereale -, iar după 6 luni, alimente solide ca legume şi fructe vor fi introduse în alimentaţie simultan cu alăptarea până la doi ani sau mai mult. Laptele de mamă este hrana ideală pentru bebeluşii foarte mici, îl pot tolera, conţine tot ce trebuie pentru protecţia din punct de vedere imunologic, prevenind inclusiv alergiile.

Ce este programarea metabolică

În primele luni de viaţă, alimentaţia naturală este cea mai bună, asigurând din acest punct de vedere protecţia atât în perioada aceasta, cât şi în etapa ulterioară. Bebeluşii cresc foarte mult în primele luni de viaţă. Pe de altă parte, în această perioadă se formează şi se dezvoltă şi funcţia organelor, modul în care ele îşi îndeplinesc sarcinile pe care le au de îndeplinit în organism. Prin urmare, are loc nu numai o creştere în dimensiuni, ci şi o dezvoltare a capacităţii de funcţionare a lor – fie că e vorba de inimă, stomac, intestin, creier. Iar acest lucru se întâmplă şi din punct de vedere nutriţional. Există aşa-numitul concept de programare metabolică. În termenii cei mai simpli, programarea metabolică presupune următorul lucru: ceea ce primesc bebeluşii prin alimentaţie are impact şi pe termen lung. De ce? Pentru că metabolismul lor învaţă să funcţioneze în strânsă legătură cu ceea ce ei primesc prin alimentaţie. Şi poate că acest lucru nu are neapărat un impact negativ imediat, însă pe termen lung poate fi important. Un exemplu ar fi proteinele. În cazul în care conţinutul de proteine din alimentaţia bebeluşului este prea mare decât pot ei digera sau decât necesarul lor, corpul învaţă să transforme aceste proteine să funcţioneze diferit, iar la vârsta adultă există riscul de a deveni obezi.

Ce înseamnă dezvoltarea cognitivă şi cum poate fi stimulată

Dezvoltarea cognitivă se referă în principal la dezvoltarea creierului. Tot ce învaţă copiii să facă, felul în care, ulterior, se vor adapta la funcţia socială, la a pune în practică diferite activităţi şi, în final, în viaţa de adult, în a îndeplini diferite sarcini, toate reprezintă cumva dezvoltarea cognitivă. Iar acest lucru se învaţă pas cu pas şi presupune în primul rând dezvoltarea creierului ca atare, în volum, apoi dezvoltarea funcţiei lui, care are loc prin stimulare. Stimularea permanentă este cheia acestei dezvoltări cognitive. Debutează din momentul în care mama vorbeşte cu cel mic, îi arată lucruri, îi povesteşte, îl implică apoi în diverse activităţi, toate detaliile de interacţiune sunt foarte importante. Chiar şi când intră în perioada diversificării alimentaţiei – este lăsat să guste, să încerce. Încercând, copiii învaţă.

Alimentaţia corectă: ce presupune

O alimentaţie corectă înseamnă o alimentaţie corespunzătoare vârstei din toate punctele de vedere, atât caloric, cât şi calitativ, produsele prin care îi oferim celui mic macronutrienţii (proteine, carbohidraţi, grăsimi) şi micronutrienţii necesari (vitamine şi minerale). Toate aceste componente vor avea un impact asupra dezvoltării inclusiv cognitive, nu doar fizice. În cazul bebeluşului, laptele de mamă este hrana lui de esenţială. Conţine proteine, lipide, glucide, lactoză, oligozaharide (cu rol în creşterea şi dezvoltarea bacteriilor „prietenoase”), Omega-3 și Omega-6 (cu rol în formarea celulelor nervoase, ajută la construcția pereților celulelor), vitamine, microelemente, enzime, hormoni, substanțe cu rol în apărarea imunitară, în proporții variabile, în funcție de rezervele mamei și de alimentația ei. Laptele matern este dieta lui „specială şi personalizată“, în sensul că fiecare lapte este diferit de la mamă la mamă, are aceeaşi compoziţie, dar este unic, ideal pentru bebeluşul ei. Etapa diversificarea alimentaţiei începe, ca recomandări, după vârsta de 6 luni, la copiii alimentaţi natural, exclusiv la sân, şi în anumite situaţii, după 4 luni, dar niciodată înainte de această vârstă. Acestea sunt recomandările actuale.

Surse: bebeTEIubesc.ro, primele1000zile.ro

Comments

comments