Învață-i să iubească natura de mici!


Cel mai la îndemână mod prin care îți ajuți copilul să iubească natura este să îl familiarizezi în primul rând cu ea de la vârste cât mai fragede. Banalele plimbări în parc din perioada de bebeluș, din prima parte a zilei ori de după-amiază, sunt și ele o cale de a se obișnui cu mediul înconjurător. Chiar dacă nu conștientizează la vârsta respectivă ce este un copac sau o apă care curge, el va asocia spațiul acesta cu liniștea, cu sursa de relaxare. Oare de ce majoritatea bebelușilor adorm în parc?

La casă este mai bine pentru că suntem mai aproape de natură

Din ce în ce mai numeroase sunt cuplurile care migrează de la apartament la casă sau care își achiziționează din start o casă în loc de apartament într-un bloc. Motivele sunt mai multe: nevoia de libertate, fuga de vecinii gălăgioși, dorința de independență și de control al cheltuielilor, spațiul mai generos. Argumentele devin și mai puternice dacă în familie există unul sau mai mulți copii. Însă, mai presus de toate, la casă este mai bine pentru că suntem mai aproape de natură: suntem într-un contact mai intens cu pământul, simțim că respirăm mai mult aer, plantăm flori și copaci și ne place să le îngrijim.

„Lipsa de natură“ poate duce la boli

Ca specie umană, evoluția noastră este intim legată de mediul înconjurător. Contactul cu flora și fauna este necesar dezvoltării noastre încă din primii ani de viață. Și bine ar fi să fie menținut constant. Pentru că un pas înapoi în fața naturii înseamnă un pas înainte spre efectele negative generate de lipsa relaționării cu mediul: teama și obezitatea. Sunt „tulburări asociate cu lipsa de natură“, cum scrie Richard Louv în cartea lui, „Last Child in the Woods: Saving our Children from Nature-Deficit Disorder“. Și tot el mai scrie: „Timpul petrecut în natură nu este timp liber; este o investiție esențială în sănătatea copiilor noștri (și, de asemenea, a noastră)“ sau „Spre deosebire de televizor, natura nu fură timpul, îl amplifică“.

  • dă o stare de bine fizică și psihică; – stimulează curiozitatea și creativitatea;

  • prin observarea diferitelor fenomene, este antrenată funcția cognitivă;

  • este alimentată dorința de a învăța, de a descoperi. Explorarea ajută copilul, îi dezvoltă cunoașterea, îi deschide apetitul de a afla mai multe. Pe măsură ce se familiarizează cu natura, este bine să știe și să o respecte: să nu arunce resturi decât în locuri special amenajate, să nu rupă flori, să nu tragă de crengi. Să o iubească și să o protejeze.