Principii de educaţie: cum le văd părinţii

Educatie

Influenţaţi de propria experienţă, de educaţia primită la rândul nostru şi de modul în care ne adaptăm la transformări, încercăm să construim, conştient sau nu, un tipar după care să ne creştem copiii. În interviurile revistei noastre, de-a lungul timpului, părinţii ne-au vorbit, printre altele, şi despre principiile pe care le urmăresc în procesul de educaţie al copiilor lor. Iată câteva mărturii:

„Copiii trebuie învăţaţi cum să gândească, nu ce să gândească“

Educaţia primită acasă, adaptată mai târziu la propriii noștri copii, este un reper după care Dan R. se ghidează în creşterea fetiţei lui: „(…) cu siguranţă voi încerca să o educăm urmând aceleaşi principii transmise şi mie, şi soţiei mele, de către părinţii noştri: e vorba de principiile unei bune-creşteri. Şi mai cred într-un principiu: copiii trebuie învăţaţi cum să gândească, nu ce să gândească“.

Încrederea în forţele proprii şi compasiunea: alt model de educaţie

Întrebat dacă urmăreşte anumite principii în educaţia copiilor, Dan N. a răspuns în felul următor: „Absolut! Îmi doresc ca băieții noștri să crească fără teama de a se putea exprima, să fie atenți la cei din jur, la suferința sau nevoile celorlalți. Îmi mai doresc să se implice atunci când cred în ceva și să își urmeze visele. Atât eu, cât și soţia mea vom face tot ce putem să îi ajutăm să devină niște adulți responsabili, cu propriile alegeri, să fim lângă ei când vor suferi, pentru că vor fi și astfel de momente“. Educaţia este sinonimă în acest caz cu deprinderea unor lucruri esenţiale: a învăţa să ai încredere în forţele proprii şi a învăţa să fii atent la nevoile celuilalt.

Educaţie prin călătorii

Că ieşirile în lume sunt, pentru cei mici, o cale de a afla lucruri noi, nu mai încape îndoială. Aventura este un mod prin care copiii adoră să descopere lumea, obiceiuri, stiluri de viaţă. Ne confirmă Ana Maria, autoarea blogului crestemsicalatorim.ro, una dintre intervievatele revistei noastre şi mama unei fetiţe: „(…) cred că cei mici învaţă să fie flexibili şi să se adapteze prin călătorii. Învaţă să cunoască lucruri noi şi să le accepte. Fetiţa mea a experimentat bucătării diferite, temperaturi diferite şi s-a adaptat la toate. Mai mult, cu cât va creşte, călătoriile vor deveni un foarte bun mod de a învăţa. Spre exemplu, Sofia ştie ce este un delfin – l-a văzut în cărţile pe care le citim împreună şi îl recunoaşte uşor. Dar dacă vom vizita un acvariu, de exemplu, sau o ţară în care poţi vedea delfini în libertate, cunoştinţele se vor fixa şi mai bine“.