Spaimele mămicii începătoare

sugar-februarie-2016

Există anumite temeri pe care orice mămică le are când vine cu bebe acasă de la maternitate. Dacă-şi acoperă năsucul cu pătura şi nu mai poate respira? Dacă vomită în timpul somnului? Dacă nu inspiră şi expiră aerul cum trebuie? Aşa ajungem să nu mai dormim nopţile şi să ne facem diverse scenarii. Cum se explică aceste frici şi care sunt soluţiile?

Nu poţi dormi deoarece te cuprinde panica? Te gândeşti că i se poate întâmpla ceva rău în timpul somnului? Să te uiţi la el, să-l urmăreşti, să vezi ce face secundă cu secundă nu este ceva nefiresc, ieşit din comun. Este un semn de „îndrăgostire“, îţi pasă de copilul tău, îl iubeşti, sosirea lui în viaţa ta este ceva nou, prin urmare nu putem vorbi nici de panică, nici de o problemă a mamei. Vei vedea, cu fiecare oră care trece, alături de el, că vei începe să intri în ritmul lui, să-l cunoşti, să-i anticipezi anumite reacţii. Bucură-te, deci, eşti mamă!

E bine sau nu să stea pe burtică?

Şi, totuşi, care este poziţia cea mai recomandată în care trebuie să doarmă bebeluşul? Depinde. Din unele cărţi aflăm că e bine să fie pus într-o parte, din altele, mai nou apărute, că e bine să fie pus pe spate, deoarece se consideră că instinctul de supravieţuire este atât de puternic, încât nu are cum să se înece în cazul în care vomită (el stă cu capul într-o parte). Există o poziţie de evitat? Cea pe burtică. Iată şi explicaţia: în timp s-a dovedit că poate fi riscantă pentru nou născuţi, deoarece musculatura lui nu este suficient de bine dezvoltată. El nu are încă puterea să-şi susţină greutatea corpului său. Atunci când noi, adulţii, expirăm, are loc o expansionare a cutiei toracice, se mişcă şi se măreşte. Or, dacă punem sugarul pe burtică, muşchii lui nu sunt atât de puternici încât să susţină şi să ridice întreaga greutate a corpului său şi să permită pătrunderea aerului în stomac. Asta ar putea fi o explicaţie logică şi adevărată pentru eventualele morţi subite de care multe mămici se tem.

Riscul de sufocare: de unde vine şi cum poate fi evitat

În mod normal, copilul nu ar trebui să aibă în jurul lui obiecte pe care le-ar putea prinde uşor şi pe care le-ar putea trage pe faţă. Ei se nasc cu instinctul de a apuca, de a prinde cu mânuţa. În momentul în care ating cu palma ceva, simt nevoia să strângă acel ceva – fie că este vorba de colţul păturicii, de o jucărie sau de braţul mamei – şi-l trag spre ei, îl duc spre guriţă, spre faţă. De-aici posibilitatea de a se sufoca. Din acest motiv, e recomandabil să evităm să-l învelim cu o păturică pe care să o lăsăm liberă, în sensul de a nu o prinde/fixa de saltea. În acest context, pledul cu care îl învelim în pătuţ trebuie să fie suficient de lat astfel încât să poată fi pus sub saltea. În felul acesta, nu va exista riscul să fie tras spre faţa bebeluşului. Ideal este să folosim sacul de dormit, una dintre cele mai deştepte invenţii în materie de accesorii pentru sugari. În magazinele de profil se găsesc modele dintre cele mai diverse – groşi, subţiri, cu fermoar ori cu capse, cu sau fără mâneci.

Dormitul pe spate: cât de sănătos este

Un copil care preferă să doarmă pe spate este posibil să aibă, în timp, capul turtit în zona cefei, din cauză că oasele sale sunt moi, detaliu absolut normal la vârsta lor. De altfel, orice lucru care e moale şi e presat sau atins de ceva îşi va modifica forma uşor la un moment dat. Revenind la sugari, în această situaţie, în care doarme pe spate, se pot folosi pernuţele occipitale, au forma unor colăcei, aşa încât zona în care partea capului atinge patul să nu mai existe. Capul se va dezvolta rotund şi frumos. Pentru început, însă, când el încă stă cum îl punem noi, ideal este să-l poziţionăm când pe-o parte, când pe alta. Să nu ne imaginăm că va sta prea mult aşa! Bebeluşul vrea să se întoarcă mereu cu faţa spre zona din încăpere în care simte că este mişcare, spre partea cu „activitate“. El vrea să vadă şi să audă ce se întâmplă în jurul lui.

Sfaturi pentru „început de drum“
1. Încercaţi să evitaţi să vă faceţi scenarii negative când aveţi un nou-născut în familie. Informaţi-vă corect, de la surse avizate, şi adaptaţi informaţiile la situaţia voastră şi la copilul vostru.
2. Copilul simte teama, frica sau panica. Prin urmare, o abordare relaxată a jobului de mamă nu poate decât să îl ajute.
3. Plimbările în parc, dimineaţa şi seara, sunt o adevărată plăcere pentru cei mici. Nu faceţi rabat de la ele şi transformaţi-le într-o rutină.

 

Somnul la bebeluşi
1. Când se află în mediul intrauterin, fătul doarme după bunul lui plac, fără a face diferenţa între zi şi noapte. De aceea este posibil ca în timpul nopţii să simţiţi picioruşe în burtică.
2. Între 3 şi 6 luni, ceasul biologic al bebeluşului începe să se formeze. Va dormi noaptea sau, oricum, mult mai multe ore decât până în 3 luni.
3. Este bine ca un copil să primească repere clare referitor la noţiunea de zi şi de noapte. De exemplu, dacă e zi, lăsaţi lumina să pătrundă în cameră, iar dacă e noapte, trageţi draperiile.

Sursă: www.bebeteiubesc.ro